Poezii despre tradat, pagina 11
Inmormantarea unui inger
Pledând pentru grațiere îmi cazi în genunchi...
Fața-ți este palidă, tristețea un junghi...
Atât de multă umilință, atât de multă uitare,
Acum ți-ai plecat ochii și ți-ai cerut iertare...
Un vechi cadavru de sentiment trădat
Într-un tânăr mormânt de trup uitat...
Se destramă o întreagă lume,
Prin moartea unui înger fără nume!
Lacrimi îți traversează chipul sec,
Câte amintiri cu ele se petrec...
Zburând spre ceruri fără nori,
Lăsând în urmă numai flori...
Veștede, vechi și putrezite,
Amintind de doruri ofilite...
-Ce privești acum în față?
Doar un cavou umam, fără de viață...
[...] Citește tot
poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre îngeri
- poezii despre viață
- poezii despre trădare
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre tristețe
- poezii despre tinerețe
- poezii despre suflet
- poezii despre păr cărunt
Adunați în pumni, copii...
Adunați în pumni, copii,
Pentru viitorul vostru,
Iarba verde de acasă,
Nu lăsați străinii lumii
Verdele să il cosească.
Adunați în pumni, copii,
Pentru traiul de neam mare,
Grânele crescute în soare,
Nu lasați prostia lumii
Să vă arunce în nepăsare.
Adunați în pumni, copii,
Aurul verde râvnit,
Copacii munților noștri,
Nu-i lasați tăiați prea cruzi,
De lăcomia fără margini.
Adunați în pumni, copii,
Bogăția fără preț,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (18 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre viitor
- poezii despre verde
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre zâmbet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre prostie
E frig și azi e ziua mea
E frig și azi e ziua mea,
Dar ce contează pentru o vecie?
Simt că prietenii-s aproape,
Eu încă pot să cred în prietenie.
Bătrân naiv, sentimental
Am dăruit poeme
Mai limpezi decât un cristal,
mi-ați fost și-mi sunteți gemeni.
Am întâlnit în drum iubiri,
Dar n-am trădat Iubirea,
Unii au fost frați, alții vampiri,
Să-i judec, nu mi-e firea.
Poetul moare nescriind
și necitit el moare,
ca orice om privesc cu jind
la tot ce mă-nconjoară,
milioane scriu, milioane mor,
din ceruri cad și stele,
m-am dăruit poemelor,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre iubire, poezii despre cadouri, poezii despre ziua de naștere, poezii despre vampiri, poezii despre timp sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
O daravelă de proces
Luna a deschis proces
poeților ce-au cules
tot ce-a primit ea mai bun
din Universul străbun.
Când e plină, o golesc,
când descrește, o găsesc,
chiar de-ascunsă-i după nori,
și-o sleiesc până în zori.
De rămâne jumătate,
o împart noapte de noapte,
pentr-un vers mai ofilit,
publicat la răsărit.
Geaba cere tuturor
din drepturi de autor.
Ca drept patrimonial
îi revine un pătrar...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre nori, poezii despre vânt, poezii despre versuri, poezii despre sărut, poezii despre poștă sau poezii despre ploaie
Cuvântul risipitor
S-a-ntors cuvântul răsfățat pe-o parte
Fără să știi că-n astă tulburată noapte,
El te-a trădat în somn, pe când mă respirai,
Și și-a oftat, pe-ascuns, vocala fără grai.
S-a odihnit consoana'n, patul meu, de gene,
A firuit un "hmm", șoptindu-mi de plăcere,
Zadarnic pritoceai pedeapsa lor
Ți le-am răsfrânt sub pleoape, locutor.
Ai vrut sa-l amăgești, înrâurind extreme,
Stigmatizări, exil, sperjur sau anateme,
Atât mi-a fost de-ajuns, ca să-l ajut
Ți l-am transcris pe buze... convolut.
Și ai gemut... mi-ai dat, din nou, dreptate
Cuvântul l-am tratat, prescris în noapte
Iar șoapta-ți dezgolită propășea vocale
Gesticulând mirări, secate de consoane.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre voce, poezii despre răsfăț, poezii despre plăcere, poezii despre odihnă, poezii despre noapte, poezii despre gânduri sau poezii despre dreptate
Păcală Cel Veșnic
Prea multe întrebări s-au adunat,
nici nu găsim răspunsuri pe măsură,
căci tot prezentul parcă-i răsturnat
într-un cazan alimentat cu ură.
Ne răsucim pe strâmte amăgiri,
purtăm în suflet false jurăminte,
dintr-un trecut cu multe amintiri
pe care le-am trădat mai înainte.
Ne îmbătăm cu-același nefiresc,
pe care-l cultivăm, fără-nvoială,
prin vorbele ce zilnic se-nvârtesc
în mintea noastră, ca într-o spirală.
Cuvintele de-valma, fără rost,
care ne ies, fără răgaz, din gură,
ne prelungesc trecutul prea anost
rămas străin în falsa-i conjectură.
Ne învârtim tot timpul într-un loc,
în ipoteze fără rezonanță,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre prezent, poezii despre inimă sau poezii despre gură
Păcală Cel Veșnic
Prea multe întrebări s-au adunat,
nici nu găsim răspunsuri pe măsură,
căci tot prezentul parcă-i răsturnat
într-un cazan alimentat cu ură.
Ne răsucim pe strâmte amăgiri,
purtăm în suflet false jurăminte,
dintr-un trecut cu multe amintiri
pe care le-am trădat mai înainte.
Ne îmbătăm cu-același nefiresc,
pe care-l cultivăm, fără-nvoială,
prin vorbele ce zilnic se-nvârtesc
în mintea noastră, ca într-o spirală.
Cuvintele de-valma, fără rost,
care ne ies, fără răgaz, din gură,
ne prelungesc trecutul prea anost
rămas străin în falsa-i conjectură.
Ne învârtim tot timpul într-un loc,
în ipoteze fără rezonanță,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simbolul atic
aruncat de neunde în haosul sălbatic,
un firicel de lut, prin viață trecător,
mi-i sete de-absolutul frumosului atic,
un ideal măret și-nălțător.
trăiesc și fără lună, căci nu mai sunt romantic,
trăiesc și fără țară, căci am fost desțărat,
trăiesc fără iubită, căci și ea m-a trădat,
dar nu pot trăi, frate, fără simbolul atic.
în el e frumusețea cioplită-armonios,
seninul cer albastru cu coapse diafane,
ieșind din spuma mării, figurile profane,
pictate de doi iriși, nebuni după frumos.
nu căutați în mine ceea ce n-am iubit
și nici un sprijin veșnic cui să mă spovedesc,
eu am doar un părinte, părintele ceresc,
el îmi deschide falnic ferești spre infinit.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre simbolistică sau poezii despre romantism
Parfum
Azi am înțeles, în sfârșit
De ce drumul mi s-a oprit
Azi toate măștile au căzut
Și am văzut cine sunt
Cei care au spus că vor fi aici mereu
Ei doar au spus
Și-am rămas doar eu
Ce au făcut nu miroase-a parfum
E adevărat tot ce vă spun acum
Care dintre ei se simte jignit
Să ridice mâna și să spună că l-am rănit
Azi am aflat cum e să fii
Trădat de cei pe care-i știi
Azi nu mai ai nimic de ascuns
Toate scuzele nu-s de-ajuns
[...] Citește tot
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre măști, poezii despre mâini sau poezii despre adevăr
Echipajul Uboot-ului
Vai de flăcăii blonzi care pe mările fremătătoare
Pândesc prada-n ambuscade autentici vânători
Aromind așteptarea cu conversații duioase, fermecătoare,
Despre niște căsuțe albe înecate-n valuri de flori
Undeva pe lângă Rin! Nava comercială-i tot mai aproape;
Fulgerător, torpila lor o lovește, precis, sub linia de plutire;
Marea și victimele gem laolaltă, curg aceleași lacrimi sărate;
Războinicii înalță unui zeu german, păgân, ode de cinstire.
Pentru că ei preferă o moarte brutală și hidoasă, sufocantă,
În bezna adâncurilor mării, prinși în propria capcană,
Unei vieți în care cauza pentru care luptă va fi judecată
De generația viitoare flagelul provocat de mândria vană
Care promite lumina Zilei, dar oferă penumbra morții, Noaptea;
Unei vieți în care-și vor detesta patria, un nume-atât de sfânt,
Și de măreț, atât de blamabil, patrie care le-a trădat loialitatea
Cerându-le să comită cele mai abominabile crime de pe pământ.
[...] Citește tot
poezie de Katharine Lee Bates, 1859-1929, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre patrie, poezii despre lumină, poezii despre Germania, poezii despre vânătoare sau poezii despre superlative