Poezii despre supïżœrare, pagina 11
Invitație la călătorie
Copila mea și soață,
Gândește cu dulceață,
În țările de jos trăi-vom împreună!
Iubește lenevind,
Iubește-mă murind,
În locul ce îți seamănă!
Și soarele-nmuiat,
Pe cerul răsturnat,
Pentru-al meu spirit are vraja,
Cum ochii-nșelători,
Atât de rugători,
Sclipind în lacrimi ceața!
Acolo nu-i decât plăcere și splendoare,
Odihnă voluptuoasă și calmă desfătare.
Iar mobile sculptate,
De veacuri patinate,
Vor decora odaia noastră;
Cele mai rare flori
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre apă
- poezii despre țări
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre soție
- poezii despre somn
- poezii despre senzualitate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ceremonia ceaiului
Masa pătrată și joasă
Cu lemnul ciobit -
muscătură a timpului
cu gura flămândă și știrbă -
La colțul din stânga ta.
Amprentele ovale -
în partea ta mai mari
și mai rare -
Marcându-ne locul
Cum animalele își marchează,
Din instinct, teritoriul.
Rotocolul săpat în furnir
Sub glastra cu smalț albăstrui,
Mirosul de toamnă,
Furișat din crizanteme, amărui,
La colțul din dreapta mea.
Intre noi - ibricul cu ceai,
Ritual ce ține seara loc de cuvinte.
Degetele noastre se ating
Pe cana fără toartă, fierbinte:
[...] Citește tot
poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ceai
- poezii despre cadouri
- poezii despre zoologie
- poezii despre toamnă
- poezii despre seară
- poezii despre lemn
- poezii despre instinct
- poezii despre gură
Nu mai vrem...
Nu mai vrem nefericire
Destul ne-am chinuit în lut
Am acceptat o moștenire
Când am venit la întâlnire
Cu Cel ce soarta ne-a țesut.
Nu mai vrem vreo legătură
Cu terestrele puteri
Ne-a-nrobit vechea structură
Ce-a fost ruptă de Scriptrură
Și de tainice-nvieri.
Nu pot pașii să străbată
Drumuri fără țel precis
Nu mai vrem viață-mbrăcată
În veșmânt cu neagră pată,
Desprinsă de Paradis.
Nu mai vrem o "împlinire"
Pătrunsă de unde reci
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Nuanțe stelare (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre sărbători, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre rai, poezii despre prietenie sau poezii despre perle
Cântec prezentat lui Wei Ba, un domn ieșit la pensie
Viața nu-i făcută pentru întâlniri;
ne deplasăm asemeni stelelor la margini opuse de cer.
Deci, ce fel de noapte este noaptea asta
când împărțim lumina aceleiași lămpi?
Tinerețea cât a durat?
Amândoi, de- acum cu capetele sure,
întrebăm despre vechi prieteni jumătate deja duhuri;
țipete de neincredere lovesc în inimi.
Cine ar fi crezut? după douăzeci de ani
intru iarăși în casa ta.
Nu erai căsătorit cand ne-am despărțit;
acum, deodată, un lung rând de băieți și de fete
întâmpină veseli pe prietenul tatălui lor,
întrebandu-l în ce locuri a fost.
Inainte să fi terminat de răspuns,
ai trimis băieții să pregăteasca vinul și mâncarea,
ceapa verde tăiată în noaptea neagră,
orez proaspăt gătit, amestecat cu mei galben.
Intâlnirile au devenit rare, ai spus tu,
vinul a curs până am golit zece cupe!
[...] Citește tot
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre vin, poezii despre viitor, poezii despre verde sau poezii despre tinerețe
Coșmar
Iar m-am trezit cu sufletul de plumb
Cu mintea gri, în scoarța cenușie...
Visam reîntoarcere din țara lui Columb,
Eram epuizat d-eșec, pe veșnicie.
Aveam inima grea, bătăile mai rare
Aproape de apnee sufeream
Și-n gerul crunt de afară, căutam răcoare...
Eram din nou captiv, inert și agonizam.
Timpul și spațiul le simțeam arcan
În jocul sumbru al dramei, revenit...
Trăiam inevitabilul de care mă feream...
Eram din nou acasă, locul părăsit.
Straniu-i dorința și să nu ți-o vrei
Și inima să-ți stea îndoită în sul
De-o minte ce-ai și rațiunea de le zei
Precum salvarea de la fulger printr-un nul.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre visare, poezii despre spațiu și timp, poezii despre salvare sau poezii despre plăcere
Reîntrupare
Dimineață, în zori, ești trezit,
tragi peste tine plapuma aruncată
noaptea ca o haină netrebuincioasă.
Reintrarea în trup se petrece încet
sau poate că rapid, depinde de impactul
ce-l ai cu ramurile tremurătoare de afară.
Privești, te joci pe recife de nori,
cu razele rare ale soarelui, răzlețite
de praful zburător al bemolilor.
Verbele vii zboară și ele în jur,
ies din casa hieratică împreună cu tine,
odată cu părinții care pleacă la prașă.
Pășești pe cărări obscure, umede,
calci pe ciulini ascunși printre ierburi
până ți se tumefiază talpa piciorului.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre zbor, poezii despre vestimentație, poezii despre viteză, poezii despre verb, poezii despre ritm sau poezii despre promisiuni
De pe marginea fântânii
Probabil că din praf se mai nasc încă stele
Evoluția speciilor este încă posibilă...
Zeii totuși au pierdut ceva teren
Au câștigat teren doar zeii-cimpanzeii!
Se trage încă clopotele la biserică
Nu totdeauna, dar se mai trage;
Colindătorii vor dispărea în curând
Pentru a lăsa mai mult loc pe metrul pătrat;
Copacii vor deveni mai subțiri și mai rari
Pentru a lăsa mai mult cer senin;
Porumbeii vor exista la infinit
Se vor albi chiar, cu timpul;
(iată o întrebare pentru toată suflarea:
de ce porumbeii sunt nemuritori?!)
În general, schimbările vor fi minime
Din oameni tot oameni se vor naște
Pe nisip vor rămâne urmele viitorilor pași
Chiar dacă mai rare, mai adânci și mai triste...
Mi-e dor de foșnetul pierdut al pădurii
[...] Citește tot
poezie de Mihail Mataringa (17 martie 1985)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre tristețe, poezii despre schimbare, poezii despre religie, poezii despre păduri, poezii despre prezent sau poezii despre posibilitate
Lacrimi românești...
Țara mea cu piept de dor,
Scăldată în lacrimi de izvor,
Mama, tuturor românilor...
Te-ai zbătut ca timpu-în viață
Și-acum ești din nou în ceață.
Copiii buni îți fug din țară,
Nu mai vor viață amară,
Familia își pierde statutul,
Libertatea își strâmbă gândul...
Orfanii plâng, după părinți,
Înotând printre gunoaie,
Mâncând ce aruncă alții
Dormind sub covor de ploaie.
Dacă fii cei de-afară...
Nu ți-ar fi fardat fațada
Ruină erai, Mamă Țară!
Cu toți hoții la grămadă,
Ciorile cântând belșugul,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre mamă, poezii despre draci, poezii despre bogăție, poezii despre înot sau poezii despre vorbire
Zeița din vis
Dimineață de toamnă pe faleza pustie.
Rezemam cu privirea orizontu-n depărtare;
Bătea în flăcări de aureolă purpurie,
Iar sângele solar se disipa din picuri rare.
Totul în jur suferea de nemișcare,
Curioși, pescărușii se învârteau în jurul meu,
Chiar și electronii leneveau în felinare
După o noapte-n care-au dus-o greu.
Pășeam la margine de univers,
Departe de saloane strălucite, pline,
Cu musafiri voioși, cu chip divers...
Dar o zeiță se interesa de mine.
Stătea-ntr-un colț uitat de lume;
Părea că nici nu vrea s-o ia în seamă.
N-o atrăgeau nici dans, nici glume...
Mă urmărea în vis cu multă teamă.
[...] Citește tot
poezie de Costel Avrămescu din Însemnări în jurnalul de bord
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre sânge, poezii despre frică sau poezii despre foc
Taina umbrei din adâncuri
În locul meu de taină, se scurge un izvor
Cu apa cristalină, de ochi străini ferit,
Cu susurul prin ierburi, trecând neauzit,
Ca șoaptele-mblânzite din visul meu de dor.
Se-ndreaptă spre lumina ce-n unde mai scânteie
Atunci când raze rare, de toamnă, reușesc
Să treacă printre norii ce par că se-mbulzesc
Pe cer, să-nalțe zidul c-o ușă fără cheie.
Dar trec, răzbat adesea și se opresc în ape
Albastre-odinioară și care ți-au plăcut,
Căci se-oglindeau în ele doar chipuri ce-n trecut
Râdeau înfiorate și își erau aproape.
E lacul de-altădată, acel ce ne privise
Și ne-a simțit iubirea. Ar vrea ca eu să-i știu
Secretul din adâncuri. Mă cheamă. Vrea să fiu,
În lumea lui, o umbră venită dintre vise,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre secrete sau poezii despre nori