somnul ratiunii naste monstrii

Stele ard lemnul cosmic

Se face noapte în gânduri şi tu nu adormi,
se ţes pânze ce acoperă somnul aşteptat,
râuri străine străbat întunericul
pietrele stau de veghe cu ochii spre cer.

Stele ard lemnul cosmic fără flacără.

Ursitele stau în jilţ cu nervii întinşi
sătule de prezicerile date peste cap,
se lasă în voia hazardului de început,

tot ce se naşte este ursit.

Urcă prin mine izvoarele moştenite
în inima cui nu vor fi limpezi?

În suflet înfloresc mugurii speranţei,
rodesc în cuvinte fructele verii,
în fiecare anotimp se nasc temeri,
privesc cum se urcă pe scară norocul.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele ninsori

e ziuă şi pe lume ninge şi
între frigul de afară şi
sângele din mine aromitor
de cald e-o înţelegere
tacită

copii privesc prin fruntea mea
ştergându-i florile de gheaţă
sunt fascinaţi de-ntinderile albe
amurgu-albastru li se va părea
somnul cu arbori şi pâraie dantelate
venind până în dreptul lor
şi căutându-i fără să-i atingă

un coridor se naşte între fruntea mea
şi-aceşti copii
pe dinăuntru
un loc melodios la fel cu golul
mărit
dintre vitraliu

[...] Citeşte tot

poezie de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seminte de mac

Si cum spuneam monstrii au uneori
pui roz de catifea
la ultimele recrutari de ingeri
a plecat si ea,
dintr- un buchet de cocori
mi-a soptit fericirea e mica mica
cat piciorul meu cat o acadea
eu i-am spus nu pleca
in tarziul diminetii intr-un tarziu
ascultam la o cutie muzicala la un sicriu
beam seminte de mac de alb
ma imbatam
ce bairam

o furnica duce in spate o minune jumatate
ma priveste si trece mai departe...

poezie de Lavinia Motoc
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tragediile vieţii

Atâtea tragedii se-ntâmplă zilnic:
Orori, orgii şi jalnice pedepse...
Ne ducem - o povară, traiul silnic,
În circuitul vieţilor terestre.

Decizii zi de zi mai imperfecte
Creează monştrii care ne ucid.
Sunt morţi mai crude şi mai inerente...
Noi asistăm la-al vieţii genocid.

Trăim mereu coşmaruri pentru care
Plătim cu ceasul vieţii, prea devreme,
Trăim tardiv, în timpuri ireale,
Sub radicali, în funcţii şi sisteme.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să spui dragoste prin şoapte

Cuib de buhă, strop de noapte,
Mângâiere, somnul lin,
Te-am iubit încet, în şoapte,
Foarte mult, dar ce puţin

Ne cânta un blues, surdină,
Vibrau pomii împrejur,
Tu nu ştii, n-ai nici o vină,
Eşti doar suflet cald şi pur

Şi-n izvorul tău de lacrimi
Am găsit albastrul clar,
Rătăcit de vers, de patimi,
L-ai dat altora în dar

Peste timp, peste hotare,
Ai pierdut din tine gând,
Acum un oftat te doare
Când se naşte tremurând

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

jocuri de copii -
păpuşele la somnul
de frumuseţe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelinişte de Voroneţ

Ştefan cel mare nu-i mort
prieteni Măria Sa doarme
sub cerul ca o foaie de cort
faceţi copii strategici nu arme

Prieteni Măria Sa doarme
somnul i-l veghează poporul
şi greierii doar dau alarme
a venit în fine viitorul

Somnul i-l veghează poporul
sub cerul ca o foaie de cort
parcă ne şopteşte dorul
Ştefan ce Mare nu-i mort

Prieteni Măria Sa doarme
nu mai zăngăniţi din arme

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (ianuarie 2000)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

somnul tulburat -
muzica dată tare
în cimitir

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

În fiecare clipă mori... tu!
Şi în fiecare clipă renaşti ca fiind
un...
Alt tu.

Clipa ce trece, moare odata cu tine
Clipa ce se naşte, ia viaţă odata cu tine..

Îmi doresc să mi se atingă sufletul
Cu bunătatea clipei de acum,
Şi de acum, şi de acum, şi de acum...
Astfel o să mor de nenumărate ori,
De nenumărate ori mai eu.
Frica ce moare în această clipă
Să nu germineze in următoarea.
Frica ce a murit să nu renască atunci
când se naşte clipa...

poezie de Marius Tritescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge din Shakespeare

Ninge uitat. Toţi fulgii astăzi daţi-i
Celor săraci, copii să şi-i mintă,
Ninge fără de corp, ca din oglindă,
Cade lumina pe toţi condamnaţii.

Pe toată omenirea suferindă,
Pe toţi duşmanii, ca şi pe toţi fraţii,
Ninge uitat de-atîtea generaţii,
Ninge cu fulgi din lanţul de pe grindă.

Ninge din Shakespeare, cu zădărnicie,
Cu amăgiri, cu desprimăvărare,
Numai groparul limita cunoaşte
Cînd cu dispreţ el tace-n gura mare.

Ninge cu fulgi pentru lipit sicrie
Şi lumea moare, naşte, moare, naşte...

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!