Toate rezultatele despre pentru cine bat clopotele, pagina 11
Brânzovenescu: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm noi, pentru cine lucrăm noi? Noi încă nu știm...
replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul II, Scena 1, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi umor despre votare sau umor despre partide
Bat la ușa ta
Bat la ușa ta, iubito,
Ca un trubadur zăltat
Și-ți găsesc ivorul pus
Și amorul spânzurat.
Zveltă ca o căprioară
Vii spre mine și mă minți
Și nu știu a câta oară
Tu mă scoți mereu din minți.
Bat la ușa ta, nebuno,
Ca un hoț de drumul-mare
Ușa-ți este încuiată
Nu știu ce ți se năzare.
Te aștept să te desprinzi
Din miresme și dileme
Ușa ca să mi-o deschizi,
Dorul tău ca să mă cheme.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre minciună, poezii despre iubire, poezii despre dor sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Bat clopotele în turnul amintirilor...
Ieri, mi s-a dărâmat un vis măreț,
visul dragostei, cândva puternic și foarte optimist.
Pe cât de greu l-am construit în timp,
atât de ușor a fost abandonat de el, de omul drag;
El, un om simplu,
asemeni celor care se joacă ușor cu sentimentele oamenilor,
fără nici o prejudecată.
M-am consolat cu gânduri pozitive impuse, foarte greu,
spunându-mi că dragoste cu sila nu se poate
și că orice sfârșit este un nou început, dar...
Dar, în naivitatea mea, nu înțeleg totuși ușurința
cu care unii oamenii aruncă în coșul uitării
toate sentimentele frumoase adunate cu migală în timp,
dărâmâd fortăreața dragostei fără nici o remușcare,
din motive cum nu se poate mai mărunte.
Știu bine, că orice început are și un sfârșit,
sau că din prea multă dragoste se naște involuntar gelozia, ura...
dar maturitatea sau conștiința oamenilor,
nu mai ajută chiar la nimeni și la nimic?
dar prietenia? numitorul comun al atâtor ani petrecuți împreună,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (3 februarie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre fericire
- poezii despre încredere
- poezii despre visare
- poezii despre frumusețe
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre început
Când tragi clopotele la Hotin, se-aude la Izmail.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, clopotele, clopotele! (inspirat din Al.Vlahuță)
Albă, mică fărâmiță,
Unde rătăcești voioasă?
Fulg bălai de porumbiță,
Vino-n palma-mi de te lasă!...
Fărâmiță de hârtie,
Crunt te bate uraganul;
Suflet despărțit de glie
Rătăcești zburând în vanul
Spațiilor nesfârșite...
Nu te duce, ești prea mică
Între florile-ofilite!
Nu pleca, o, rândunică!
Suflet rătăcit în lume!
Zbori, furat de vânturi calde,
Te-a scăldat talazu-n spume;
Fugi, neantul să te scalde...
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur..., după Alexandru Vlahuță (1927)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre uragane
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre rândunele
- poezii despre păr blond
- poezii despre protecție
La horă-n sat
E mare bal aici în sat
Și pînă-n zorii dimineții,
La horă tobele se bat...
Și la bufet se bat băieții.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sat sau epigrame despre dimineață
Tăcerea strigă, nu se-aude...
Orașu-i gol, doar cimitirul a adunat lângă morminte
Pe viii morților, cu dorul și cu durerea în cuvinte.
Se mai desprinde câte-o frunză, prinzând o lacrimă amară
De pe un rid de suferință din poezia solitară,
Ce încă mai suspină-a jale,-ncrustată-n piatra funerară,
Deasupra căreia uitarea și nopțile doar mai coboară.
Tăcerea calcă pe morminte, cu rugăciuni abia șoptite
Și nu răspunde niciun suflet din adormirea lui cuminte.
Doar lumănările-și adună în statuete taciturne
Lumini zidite-n parafină, pentru plimbările nocturne
Ale plecaților din viață în lumea care nu cuvântă.
Doar clopotele bat, Marie, și Liturghia-n ceruri cântă.
Orașu-i gol, doar urma vieții, o mai zăresc pe câte-o stradă
Ascunsă-n plânsul dimineții, ce nu mai poată să te vadă.
sonet de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre suferință, poezii despre singurătate, poezii despre religie sau poezii despre poezie
Mai adânc decât marea în gânduri
Astăzi sunt mult mai iubit decât nisipul
nimeni nu vine pe plajele mele
aleargă doar caii sălbatici și vântul.
Visele se cazează în hoteluri de lux
prin gânduri îmi trec femei voalate
frumos desenate în laboratoarele nopții.
Nu mai rămâne cu mine-n cuvinte
decât gustul de viață-n semințe
ouă de păsări pe socluri de piatră
și cuiburi de stele în clipe de răgaz
cu poteci de lumină-n palme.
Sunt mult mai întregit cu tine
când se brăzdează fruntea cu roți
și-mi bat în tâmple clopotele serii,
sunt mult mai gol decât haosul vremii
mai adânc decât marea în gânduri.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (5 iunie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre vamă, poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre păsări sau poezii despre promisiuni
Înscrisurile
semnele arse în zidirea
cu miresmele trupului,
să rotunjească
duh și făptură!
cine va descifra iubirea
cum în arbore
sămânța crucii?
cine va reteza
ombilicul singurătății,
ehehei,
și, mai ales,
cine va împărtăși
aceeași moarte
pentru înviere?
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre cruce sau poezii despre copaci
Goana vremii
Am scris pe cai-viteză de timp
în goana vremurilor cu cercei la urechi
La colțul străzii cu chitara în mână
cântam pentru gologanul iubirii
cu păr uitat vâlvoi și
pijamalele mototolite
cand claviaturile bat singure.
Rucsacul așteaptă a plecare.
Întrebare
ce caut eu aici, oare,
din casa timpului pierdut
voi pleca să trăiesc
cu adevărat
cu cine îmi place.
Viața odată o am
și nu o dau nimănui
decât mie.
poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre păr, poezii despre chitară, poezii despre cercei sau poezii despre adevăr