Poezii despre nemurire, pagina 11
Câți farisei?
Câți farisei așteaptă-n drum,
Cu pietre să lovească-acum
În nopțile iubirii scrise
Cu ale Poeziei vise?
Câți farisei mai vor să știe,
Că au trecut prin Poezie,
Păcatele trăind în ei
Cu-același dor pentru femei?
Câți farisei se tot crucesc,
În Templul Tatălui Ceresc,
Lumina dragostei să-nchidă
În închinarea lor perfidă?
Câți farisei sunt printre noi,
De Poezie-atât de goi,
Care mai cred în nemurire
Fără Femeie și iubire?
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupta cu timpul
Viata-i ca o pâlpâire,
Drum tăcut spre pocăință,
Prin jertfelnica cinstire,
În iubire și credință.
Viata-i candela si inger,
E o slaba licarire,
Dansul florilor de sanger,
Spre-a divinei osandire.
Este vinul cu aroma
De a crede-n nemurire,
Este linistea cea care
Duce catre fericire.
Azi bat clopote de spaima,
Lacrimi se ascund sub gene,
Iarta, Doamne, omenirea!
Ne-au ajuns atatea semne...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acrostih Lianei Dumitrescu
Lumină blândă-n astă țară,
Iubire pentru neam și mamă,
Acest dar nemărginit,
Negreșit, vis împlinit,
Al dragostei moștenit...
Devotament și dăruire,
Un model de-nțelepciune,
Mereu în suflete va rămâne
Inger blând, cu chip suav,
Timpul tău s-a scurs nedrept...
Respect deplin și prețuire
Eroului pe care-l vom păstra în amintire,
Soarele veșnic va lumina
Cu raze calde, strălucitoare,
Un suflet pentru nemurire...
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
FIUL SOARELUI SFIOS
Mă irosesc în vorbe și-n gesturi de iubire
Precum o lumânare în sfeșnic, de demult;
În jurul meu ard becuri cu mare strălucire,
Putere, bogăție și dragoste-n tumult.
Mă tem sfios de vânturi, și-o gură cât de mică
Mă poate stinge-n joacă sau ca să-și bată joc,
Am tată mândrul soare, dar tot îmi este frică
De cei ce luminează, deși nu ard în foc.
Sunt predispus la moarte, căci sufăr de iubire
Și mă topesc în versuri, visând la nemurire.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesimțurile
Nu mai aud cocoși cântând în zori.
În locul nopții n-aș mai vrea să plec,
Suflet să fiu, nu mi-aș mai da fiori,
Floare de-o zi, n-aș vrea să mă petrec!
În satul necopilăriei mele
Cântau cocoșii, parcă murmurând:
Neviața te va duce printre stele,
De unde nu se-aud cocoși cântând!
Mi s-a făcut o liniște-n privire;
Dacă n-aud, măcar să gust, mi-am zis,
Nemoartea mirosind a nemurire,
Ca pipăitul unui orb în vis!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea
Durerea-i o chemare,
Durerea-i salvare!
Durerea e un scut!
E viață!
E teama de a pierde... viața!
E trezire, e chemare!
Te ține lângă mine... Nemurire,
Până când se va rupe timpul!
Până voi fi una cu pământul,
Sau cu vântul!
Durerea-i dincolo de toate cuvintele!
E.... infinitul!
E începutul!
E completarea vieții!
E în toate, chiar și-n stele!
Durerea arde!
Durerea...
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Dacă aș fi un curcubeu,
aș călători mereu,
și-aș visa că pictez munți
și înțelepciune-n frunți.
Daca aș fi un strop de ploaie,
m-aș pierde tăcut prin viață,
să-mi tremure glasu-n văpaie
și-n arșița de dimineață.
Dacă aș fi lumină-n rază,
aș visa la nemurire,
să fiu veșnic caldă oază
cu iz cald de fericire.
Dacă aș fi o lacrimă rece,
aș curge într-un râu secat,
să-i dau alinare dulce
dintr-un tărâm fermecat.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un alt anotimp
Vino toamnă să mă vezi
Îmbracată-s în pastelul
Florilor de primavară.
Am și roua dimineții
Izvorâtă pe sub pleoape
Și parfum de bucurie
Și tristețe... câteodată.
Țin pe umeri doi luceferi
Rod de dragoste-mplinită
Iar în brațe-mi duc minunea
Din iubire zămislită.
Nu-s frumoasă ca și tine,
Tu ești plină de culoare
Îți lipsește strălucirea
Ochilor ce-i am,
De... mamă!
Tu ce ai de toți poeții
Slove-ți scriu și te răsfață?
Ai culoarea ruginie
Și lipsită ești de viață.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (26 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Din sărut
a făcut o poartă
din infinit a făcut o coloană
o spirală adn
toți ne regăsim în el și-n sărut
brâncuși e nemurire uitând de noi
rămânem duși la mesele care tac
suntem matricea răsucită-n spirala care duce
trecutul spre așchii de stea
căutătorul de forme arhaice
a apelat la ovoide
cilindre răsucite-n idei geniale
sau cuburi zidite-n cultura mondială
ne-a predat dăltița
și pasărea văzduhului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori
Uneori,
Îmi uit sufletul
Închis în poezie.
Și ies golită
De sentimente.
Trec prin lume,
Și în loc de oameni văd:
Imagini,
Umbre,
Tăceri.
Lasă-mă poezie să văd
Lumea așa cum este.
Să trăiesc,
Să pot dormi
Când visele m-așteaptă.
Dă-mi te rog poezie
Sufletul inapoi,
Să pot pleca dincolo
În nemurire.
Căci va veni cândva
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (23 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!