martor+mincinos+puiu+calinescu

Bărbatul cel puternic

Bărbatul cel puternic în urmă nu priveşte
La greaua despărţire de locuri drage lui
El merge înainte şi drumul nu-l coteşte
Stă cocoţat şi mândru în şaua calului.

De-aude-n urmă iubita-n tânguiri
Loveşte cu cravaşa căluţul peste crupe
Nu vrea să fie martor l'asemeni despărţiri
Când inima mai-mai din piept irupe.

Şi totuşi cusur are bărbatul cel puternic
De-aude-n urma lui suspinul stins de maică
Opreşte calu-ndată şi cucernic
Priveşte peste umăr şi apoi cu greu, pleacă!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa de noi

Nevoia de mine, e chiar nevoia de tine
Nevoia de noi, nevoia de sine
Nevoi, nu cred că-i cuvântul cel mai potrivit
Dorinţa de noi, cuvântul din tine.

Dependenţa mea e acum independenţă
Şi cerul mi-e martor discret la cafea
Nu vreau să văd ceaţa dintre dorinţele neîmplinite din noi
Suntem acele lumini ce veghează
Prin mâna ce scrie subit amintiri.

Suntem paginile goale din suflete în căutare
Ce nu ostenim să risipim în noi
Minunile pe care le văd cei aleşi de Dumnezeu.
Frumosul şi iubitul Tată, ce ne veghează mereu.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai mereu un suflet mare

Când unii vor lua minciuna
Ca martor în grea strâmtorare
Părinte, spune adevărul,
Căci adevăru-i sfânt şi mare.
Când vezi pe om căzând în viaţă:
Căderi şi grea alunecare,
Nu fi nepăsător, salvează-l,
Să ai mereu un suflet mare.
Când te-or goni duşmani de moarte
Şi îţi vor face zilele-amare,
Părinte, iartă-i şi te-ndură,
Căci îndurarea-i lucru mare.
Să fii curat până la moarte
Cu suflet, trup şi-n cugetare
Aşa au fost biruitorii,
A birui e lucru mare.

poezie de Eugenia Calancea (20 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia-mi va fi scut

Număr clipele fugare,
Sunt ascunse-n asfinţit,
Încă-s triste şi amare,
Timpl e ciobit, cernit.

În torente vremea trece,
Unde aleargă, n-am habar,
Absurd bate vântul rece,
Spulberă vis, glaciar.

Cerne-acuma lin sentinţa,
Pe obraz, lacrima-i ceară
Amprentează neputinţa.
De-ar fi azi, ultima oară!

De-ar avea drumeagul scurt,
Mult a curs şuvoi în mine,
În culori ce nu le-am vrut,
Ca frumosul să-l domine.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nova mihi apparuit Beatrix - I

Cum ea păşi tăcută pe drumurile serii
ţipând fâlfâitoare spre alba arătare
se ridicară pasări din patru părţi de zare
într-un vârtej de slavă, ca frunzele puzderii.

Şi chiparoşii negri şi frasinii eterici
şi ulmii nestatornici vuind pe-a orgii gamă
se-aprinseră în creştet ca solzii de aramă
când plouă cu lumini pe turle de biserici.

Ca un arhanghel falnic strălucitor la faţă
ce pâlpâe 'ntre noapte şi între dimineaţă
înveşmântat în aripi de fulgere şi pară,

oprindu-se la mine surâse fără vină:
ci grei de dulce spaimă genunchi-mi se plecară,
iar pleoapele-mi căzură uimite de lumină.

sonet de George Călinescu din Universul literar, Anul XLII, No. 51 (19 decembrie 1926)
Acest sonet face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compozitor

O netemeinică apelare
Doar de muzicieni, de sunet
Ca şi cum libretist n-o are
Sau n-ar avea şi el răsunet.

Identic cu romancier,
Poet, pictor sau eseist,
Astronom desenându-mi cer,
Actor pe scenă sau artist.

Prozaic poate fi chimist
Ce din soluţii se compune
Şi proiectant, un colorist,
Zugravul, modelist, pop-june.

E-operatorul de mixaj,
E bar-made sau un bucătar,
Este şotronul pe pavaj,
E editorul de la ziar.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Febra din ger

fuge timpul iubito
rostogolit ca o minge
peste zbaterea ochiului
ninge cu păsări tot negre
vezi, ninge

fuge secunda
cu furia unui bivol fuge
în urmă sapă gropi
cuvintele, cată
vremelnic cosciuge

trup smuls din trup
sânge altoi peste sânge
fi-mi febră, ger
martor
când menghina vieţii
sufocă
mă strânge

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încep frunzele să cadă

Să vezi cum frunza se-nroşeşte,
atunci când pui mâna pe-o frunză de tei.
Pluteşti, te uiţi şi apoi gândeşte,
că ar fi construită de nişte zei.

Zilele trec şi dragostea de natură creşte,
când relaţia se leagă cât mai firesc
şi nimeni nu poate să conteste
că e concepută de tatăl ceresc.

Vreau să văd soarele că străluceşte,
cu frunzele să fim cât mai atenţi,
când frunza cade şi se răsuceşte,
purtată de vânt şi de curenţi.

Frumos de mână, mergem la plimbare,
iar soarele-i martor la tot ce-am vorbit,
timpul şi vântul mai face-o schimbare
şi vine din nou cu ceva deosebit.

poezie de Eugenia Calancea (18 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenă de perle şi mărgăritare

Eşti Luna de pe cer,
Cu mătăsoasa-ţi, strălucitoare, mantie divină
Speranţă dai cetelor de îngeri
Iar nouă ne dai raze de lumină.

Trenă de perle şi mărgăritare
Brodată-i cu iubire, presărăm în calea ta
De trandafir petale
Şi flori albastre de nu-mă-uita.

Un martor ţi-e întreaga adunare
Ce poate fi în lume mai plăcut
Decât această, plină de splendoare,
Zi, care, reprezint-un început?

Veţi fi voi doi, de-acum, decât un suflet
Întâmpinat, pe tronul veşniciei
Cu bucurii şi trâmbiţe de îngeri
Acolo toţi, cei buni vom fi cândva
Credinţa noastră dacă va dura.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă-mă copile

Dacă n-am fost aşa cum ţi-ai dorit,
Nu căuta, în vina mea, răspunsul.
Mi-e martor, Dumnezeu, ca te-am iubit,
Dar mi-am ascuns şi lacrima şi plânsul.

Prea multe rugăminţi neîmplinite
Trezesc acum... regretele târzii.
Ai să-nţelegi durerea de părinte
Când ai să ai la rândul tău copii.

Imi caut, printre gânduri, vindecarea.
Azi, să mă ierţi... povară dacă-ţi sunt.
Doar grijile îmi rătăcesc plecarea,
S-au strâns cu toate-n părul meu cărunt.

Când am să mor să n-ai păreri de rău...
Tot mamă-ţi sunt, de n-oi mai fi în viaţă.
Te-oi cauta prin nopţi... în visul tău,
Să-ţi mai aduc o vorbă... o povaţă.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!