luni

Pentru un discipol, a-şi întâlni Maestrul înseamnă a găsi o mamă care acceptă să îl poarte nouă luni în pântecele ei, pentru a-l naşte apoi lumii spirituale. De îndată ce s-a născut, adică s-a trezit, ochii săi descoperă frumuseţea creaţiei, urechile sale ascultă Cuvântul Divin, gura sa gustă din hrana cerească, picioarele sale îl poartă în diferite locuri din spaţiu pentru a face bine, iar mâinile sale învaţă să creeze în lumea subtilă a sufletului.

citat clasic din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ornice sparte

Poate ninge-ntre noi o zăpadă ciudată,
poate augurii-s vânt şi n-au unde pleca,
poate burgu-i mai trist, răsădind pe o stea
un nimic esenţial, o tristeţe bogată...
Poate bântuie seri fără noi în genuni,
poate mugurii-s duşi pe o zare departe,
pregătind în cuvânt ghimpii scrişi pe o carte
răsfoită-ntr-o taină de vineri sau luni...

Poate-n cânt, undeva, am fost blânzii nebuni,
înşelaţi de zadar şi de ornice sparte...

poezie de Nicolae Dobra (30 mai 2012)
Adăugat de Cristina Maria Sandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şobolanii capătă semnificaţia "bani", raport care se manifesta prin asociaţia rate - şobolani (Rate - Ratten). În delirul său obsesional, pacientul îşi construise un veritabil etalon monetar constituit din şobolani (Rattenwährung); de exemplu, la începutul tratamentului, când i-am comunicat la cât se ridică onorariul pentru o şedinţă, el a răspuns într-un mod pe care nu l-am înţeles decât şase luni mai târziu: "Câţi guldeni, atâţia şobolani" ("Soviel Gulden, soviel Ratten").

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi se cuvine mie să declar dacă "Oedipe" este sau nu cea mai desăvârşită dintre lucrările mele. Tot ce pot spune este că, dintre toate, îmi este cea mai dragă. În primul rând pentru că m-a costat luni de muncă şi ani de nelinişte. Apoi, pentru că am pus în ea tot ce simţeam, ce gândeam, în aşa fel încât mă contopeam uneori cu eroul meu. Nimeni nu m-ar crede dacă aş spune în ce stare de exaltare eram gândindu-mă la "Oedipe" şi compunând, notă cu notă, această operă imensă.

citat celebru din George Enescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

peste lacul din padure
luna iar a rasarit
multi ar vrea pe ea s-o fure
insa multi n-au reusit.

cea mai rasarita cale
e atunci cand sta pe lac
de dragul luminii sale
pesti, broscute toate tac.

sar in apa baieti tineri
dar s-o prinda ei nu pot
stau de luni si pana vineri
dar din lac nimic nu scot.

mai sireata.. nici o fata
nu gaseti pe-acest pamant
insa eu am prins-o-odata
si va dau al meu cuvant.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci am înţeles că nimic nu durează în suflet, că cea mai verificată încredere poate fi anulată de un singur gest, că cele mai sincere posesiuni nu dovedesc niciodată nimic, căci şi sinceritatea poate fi repetată, cu altul, cu alţii, că, în sfârşit, totul se uită sau se poate uita, căci fericirea şi încrederea adunată în atâtea luni de dragoste, în atâtea nopţi petrecute împreună, pieriseră acum ca prin miracol, şi nu supravieţuiseră în mine decât un întărâtat orgoliu şi o cumplită furie împotriva mea însumi.

Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai

Mai! Mai! şi aurora cu lacrimi de topaze,
Mai: albele calicii de crini, dulci flori de-amor,
Şi vocile de frunze, şi raze, şi extaze,
Ş-a traiului uitare, un chin de care mor.

Mai: barca ce se duce pe undele tăcute,
Şi clarul dimineţii, şi veseli lopătari,
Şi luni ce sparg văzduhul pe-azururi renăscute,
Şi bălţi de-argint, şi trestii, şi candizi nenufari.

Ş-oriunde, o natură tot tânără, tot blondă,
Şi-n cer, pe car de flăcări, Apollon, crud şi blând,
Lucind într-o părere de cursă vagabondă,
Jucându-şi caii de-aur şi-n inimi săgetând.

poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierre Curie şi-a expus în mod voluntar braţul la acţiunea radiului timp de câteva ore. Acest lucru a condus la o deteriorare ce seamănă cu o arsură care s-a dezvoltat progresiv şi a necesitat mai multe luni pentru a se vindeca. Henri Becquerel a avut accidental o arsură similară, ca urmare a faptului că transporta în buzunarul de la vestă un tub de sticlă care conţinea sare de radiu. El a venit să ne spună despre acestui efect rău al radiului, exclamând într-un mod deopotrivă încântat şi enervat: "Îmi place, dar îi datorez pică."

citat celebru din Marie Curie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjuncţii

Ăsta ni-i harul
Bravi cetăţeni,
Eu şi groparul
De la Văleni.

Timpul ca fumul
Cât se perindă,
Ne suntem unul
Altui, oglindă.

N-avem hotare
Zile şi luni,
Totul ne pare
Plin de minuni:

Lui, i-e pământul
Cert adăpost,
Mie, cuvântul
Singurul rost.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Soldatul Ion nu ştie carte,
Că-n satu lui a fost
Cioban la un boier, şi iacă,
Rămas-a omu prost!

De patru luni e în cazarmă,
Şi n-a-nvăţat, nătângul,
Nici cum să meargă, când sergentul
Comandă: "dreptu... stângu..."

Dar lui nu-i pasă! Îl usucă
Un dor nebun de-o fată.
Frumoasă, vere!... ştii, cu ochii
S-o sorbi, bat-o s-o bată!

Şi cum nu poate să-i trimită
O slovă de la el,
Soldatul Ion e trist, săracu,
Nu râde mai de fel.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!