limba romana

Limba noastră

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Alexei Mateevici (17 iulie 1917)
Adăugat de A. V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba românească

Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Sion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jewel, chiar si dumitale limba romana iti joaca feste: NU "ci tocmai datorită modului incorect în care sunt scrise", CI [...] | Citeşte tot comentariul

În loc de invocaţie

Luna -
O pilulă,
Bună de pus sub limbă,
Să-şi facă efectul
Mai repede.

Mă tratez însă
Cu "piedra del sol".
Încet, încet
Mi se dezleagă limba.

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada reîntoarcerii în copilărie

iubite,
vom avea bani de caleaşcă
şi ne vom înhăma la ea cai înaripaţi
să retrăim copilăria pierdută
să ne prindă copilăria laolaltă,
cred că acum ni se-ndemână
să retrăim frumos
şi să schimbăm imposibilul
în posibil
doar inima trebuie să ne urmeze,
să cânte şi să danseze gavota,
să nu ni se-mpietrească.
(vom vorbi doar în limba poezească
şi în limba gândurilor noastre)
o să ne simtă doar copiii
că vorbim aceeaşi limbă a copilăriei,
ba, chiar, vom vorbi aceeaşi limbă
acasă şi pe oriunde,
o să ne deschidă morţii noştri
uşa grea a copilăriei

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inapoi Moldova rusa

Hai Stefane, te ridica,
Fiii iti calcara slova,
Vino sa vezi ce mica
Ne-a ramas Moldova.

Ca decand pe lume santem noi
Tara noastra la rascruci e pusa,
Insa astazi cerem inapoi,
Inapoi Moldova rusa.

Fratii mei moldavi din Chisinau
Eu cu lacrimi si cu sange va scriu voua,
Despre tara noastra-mi pare foarte rau
Ca se-mparte astazi in doua.

Eu nu pot dori nici o femeie
Cum mi-e dor de tara mea,
Si deaceea n-accept o idee:
S-o imparta-n doua cineva.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu uitaţi! Ţara română, E şi-n Caliacra, şi-n Durstor! Eu nu văd aici, nici curaj, nici patriotism, numai himere vadimiste. [...] | Citeşte tot comentariul

Mi-au căzut nasturii de la cuvinte

m-am trezit într-un vacarm îngrozitor
în mijlocul unui miting de proporţii
zilele trecutului s-au revoltat
cereau daune morale pentru timpul irosit

din memoria colectivă am reţinut o zi
când mi-au căzut nasturii de la cuvinte
şi am rămas însărcinată cu limba română
atunci ne-am încolăcit starea
în singurul ochi al mării
rămas deschis peste noapte

nu mai reţin momentul când au căzut în gol
de la etajul tragediilor nescrise
spânzurate de funia sau furia ideilor...

poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba moartă

îi iese pe gură
cu picioarele înainte
o limbă moartă - câteva cuvinte
de neînţeles duc pe umeri
sicriul bătrânei

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Justiţia română

Spună lumea ce-o să spună,
Dar cum văd, fără vrăjeală,
În justiţia română,
Unde-i lege nu-i tocmeală!

Fi'ndcă ea, legea, fireşte,
Chiar de e vreo bănuială
După cum se tot vorbeşte,
Pentru toţi este egală,

Doar că hoţii... prinşi ca blegii...
Asta-i altă socoteală!
Nu-s egali în faţa legii,
Cum nu sunt nici la ciordeală:

Ăi deştepţi, care de ani,
Sunt deja de milioane,
Şi-ăi mărunţi, coţcari, iau ani
Condamnaţi la-mpins vagoane,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul limbii române

E minunată limba românească,
La fel o alta nici că mai există,
În spaţiul mioritic ea rezistă,
Căci e-o trimitere dumnezeiască.

Cuvintele-nşirate în revistă,
În carte,- n presă, ştiu să oglindească,
Mai mult ca altă limbă pământească,
Frumosu-n forma cea mai realistă.

Avem şi multe slove-mprumutate,
Dar de le raportăm, sunt chiar infime,
Putând să renunţăm oricând la ele, -

Având în limba noastră sinonime.
Noi le păstrăm aşa nealterate,
Iar unele-s incluse în manele.

sonet de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba boului

În cele din urmă s-a pus problema
Să se măsoare limba boului.

Întâi s-a încercat cu metrul
Apoi cu kilometrul
Dar nu a fost deajuns.

Atunci s-a folosit tot felul de măsurători:
Distanţa dintre alfa şi omega
Cea dintre vid şi materie
Şi chiar cea dintre sens şi nonsens,
Dar tot nu a fost deajuns.

Nimic nu a fost deajuns.

Nimic n-o să măsoare niciodată
Cât e de lungă limba boului.

poezie clasică de Geo Bogza din Statui în lună (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!