Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

inunda

Poezii despre inunda, pagina 11

Emoții puternice

(lui Dumitru și Aureliei)

am emoții puternice nu pot să dorm
fericirea-ntre prieteni inima-mi inundă
vise cu ochi deschiși poeme le transform
în salba amintirilor pun fiece secundă.

noapte incandescentă, luceferi veghează
universul magic se strecoară în gânduri
meditez că pot să plutesc pe o rază
fiori de mulțumire îi ordonez în rânduri.

armonii de suflet într-o stare de vis
steaua mea le cerne, cât îmi e de dragă
ca să se împlineasca tot ce-mi este scris
adesea mă învață o noapte întreagă.

emoții puternice cerul l-au deschis
frenetică iubirea știe să le aleagă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel în parodie

țara ar avea nevoie de James Bond
luptător neînfricat, să-nvingă zei
cuceritor șarmant cu zâmbet rubicond
ca să redea curajul neamului de lei.

e multă durere și jale în fond
lacrimile cerului inundă alei
țara ar avea nevoie de James Bond
în fericiri târzii să aibă temei.

vântul îngenunchiază umil pe un rond
unde-au învins zăpezi temerari ghiocei
mângâie încrezător un înger blond
care nu se teme de armata de zmei.

țara ar avea nevoie de James Bond
luptător neînfricat, să-nvingă zei.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Vedenie finală

Învins de esențial și de straniu,
mi se prefiră carnea-n melodie,
melancolia îmi inundă craniu',
ispitele-mi dau aripi sine die...

Înmărmurirea sânilor tăi verzi
fac pietrele să lăcrimeze-n undă,
în recviem de flaut tu mă pierzi
și-n nimb de alb lumina ne scufundă.

Sudul întreg mi se prelinge-n sânge,
înaltu-ți zbor converge-n sens invers
și forța gândului tău mă constrânge
să-mi scapăt, iute, lacrima în vers...

Mi-au năpădit aromele-n țesuturi,
când ți-ai dat jos petală cu petală,
și,-n patul ierbii invadat de fluturi,
m-ai sugrumat, vedenie finală...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Sub ploi

Atâta ploaie, de parcă îți vine
Să-ntinzi umbrela peste tot pământul,
Căci nu mai pot fântânile a-și ține
De-atâta apă pietrele și lutul.

La fel, singurătatea mea inundă
Și cea mai slabă, mică, bucurie,
Nu are mintea unde s-o ascundă
În cea din urmă, mare bătălie.

Stăpână-i ploaia peste lumea-ntreagă,
Gonite-s păsări înspre zări străine,
Brumată este viața mea pribeagă
Și toată firea toamnei se supune.

Eu și pământul una ne vom face
Și vom trăi așa, sub ploi, în pace...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea, panaceu universal

știu ca iubirea este panaceu universal
locuiește în inimă îndulcește amarul
costumează timpul cu aer provensal
în nopți cu lună plină destramă coșmarul.

pregătește visul mirabil cu noi misiuni
să cucerească stele cu ample idealuri
cu farmec și magie în zeci de versiuni
cu valuri de speranțe ce inundă maluri.

iubirea naște-n taină izvoarele de doină
trece printre materii ca zâna cea bună
de farmecul ei sacru nu sunt străină
nobila afecțiune s-a extins pe lună.

stele îmbrățișează cu lumini în cunună
iubirea inventează la toți o viață bună.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de viață

Mi-e dor de tine viață,
De primăvara mea,
De câmpul cu verdeață
Când soarele ardea.

Mi-e dor pe arătură
S-alerg din când în când,
S-arunc semănătură
De grâu și de porumb.

Să simt mustul zăpezii
La tălpi cum mă inundă,
Și-n ceasurile-amiezii
Mâncarea aburindă.

Mi-e dor de vântul care
În anotimpuri bate,
Și plimbă pe cărare
Frunzele roșcate.

[...] Citește tot

poezie de (20 februarie 2010)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În flux de raze

destram întunericul cu umbre de spaimă
drumul spre steaua mea e pavat cu iubire
pe rețele sociale mă bucur de faimă
tăcerea de piatră o curm prin zdrobire.

când vine furtuna mă ascund în poem
cu ochi de stea cu aripi de înger
zbor peste nouri negri trubadur boem
să nu mă răpună năvalnicul fulger.

n-am pustiit cuvântul trecând prin deșert
extazul este măsura vibrațiilor mele
spirale sonore mă inundă ca un concert
extins peste noapte să cuprindă stele

lumi de armonii trec prin flux de raze
lumina fericirii se așterne pe fraze.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Momente cu Secret Garden

tonuri dintr-o rapsodie alunecă în glezne
îmi înfierbântă sângele precum un foc
ce luminează noaptea șiruri de bezne
visul meu pe-o stea își face loc.

în răspândire totală rătăcesc prin gânduri
plenitudini de simțiri sufletu-mi inundă
sub farduri sclipitoare ascund riduri
chefuri nebune de viață abundă.

sufletul meu cere voluptăți ideale
dinamismul muzicii crește tensiunea
intervenția divină curmă clipe bestiale
pianul și vioara și-au sfințit comuniunea.

trăiesc cu Secret Garden momente speciale
triumfez în Paradis întregindu-mi viziunea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Sub ploi

Atâta ploaie, de parcă îți vine
Să-ntinzi umbrela peste tot pământul,
Căci nu mai pot fântânile a-și ține
De-atâta apă pietrele și lutul.

La fel, singurătatea mea inundă
Și cea mai slabă, mică, bucurie,
Nu are mintea unde s-o ascundă
În cea din urmă, mare bătălie.

Stăpână-i ploaia peste lumea-ntreagă,
Gonite-s păsări înspre zări străine,
Brumată este viața mea pribeagă
Și toată firea toamnei e-n suspine.

Eu și pământul una ne vom face
Și vom trăi așa, sub ploi, în pace...

poezie de din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

O ramură amputată de vânt învață

un alt fel de plutire
precum o mână care știe zborul din altă existență
despărțind cu grație aerul în poezii
un balet al simțurilor pe un lac fără lebăde
între două margini de nemărginire
prăpăstii ale trupului dintre lumile trăite și lumile visate
cărarea prin care luna coboară la fereastra inimii
iar în valuri un delfin susține toată feeria

deschid o fantă prin care mă inundă lumina
mă las sufocat cu realitatea pescărușului care-și caută oceanul
în orice baltă cu aceeași convingere
cu același țipăt de viață

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 11 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook