Poezii despre cuvinte frumoase, pagina 11
Zădărnicie
Prea multe cuvinte
ucid.
Cu bisturiul imaginației,
crestez golul dintre cuvinte;
poate reușesc să aflu acolo ceva!
Imposibil de surprins
frumusețea imperceptibilă
a lumii
și rumoarea imponderabilă
a timpului!
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia rămâne ultima speranță (Motto. Poetul este ultima speranță. Mircea Eliade)
Poezia este ultima speranță.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Și nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.
Căci cînd a ieșit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.
Și cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Și din muzică un tezaur.
Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranță,
Pentru acel care iubește viața mult
Și nu are inima de faianță.
poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea aceea
Am deschis cartea la pagina unu.
Lumina amestecată cu verbele
Formau un curcubeu
Ce se instalase pe altarul magiei.
Ceva unic...
Pluteau cuvintele înspre plus infinit
Și cerneala nu mai era albastră.
O ascundeau petale de lumină
Și zâmbete de vise.
Fluturii plateau cu aripile îndoite în "V"
Dar frângerea lor era mângâietoare de suflet...
Încărcau polen de stele
În cofe de vise.
Aprindeți lumina cerului
Și scrieți pe portativul lui,
Cu al sufletului condei,
Cuvinte frumoase
Pentru pruncii părăsiți de părinți,
Pentru părinții părăsiți de copii,
Pentru durerea și neputința fiecărui muritor!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-amintesc de cuvinte
Cât de multe cuvinte formează tăcerea...
Mă rezem cu gândul de drumul uitat,
La capătul lui m-ascund după lună
Scriindu-ți cu voce, cuvîntul oftat.
Mă trezesc sentimente ce cad amețite,
Din ochi pică lacrimi și gesturi lipsesc,
Un ceas se ridică deasupra luminii
Când noaptea se duce dar stele lucesc.
Filigranul luminii își schimbă culoarea,
Mi-amintesc de cuvinte lăsate zălog,
Împletesc dimineții din versuri chemarea
Dar tăcerea revine și degeaba mă rog.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte... în tăcere...
Pe chip
adunăm tăcere
și căutăm
răspunsuri
în umbra
ce-acoperă
luna...
Cuvinte
ferecate-n
lanțuri
se zbat
deasupra
norilor...
Au obosit...
Și tac...
Se pierd
în depărtarea
zărilor,...
[...] Citește tot
poezie de Viviana Milivoievici (9 februarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegia bucuriei
De tristețe iar mă bucur
n-am cuvinte cum să spun
că tăcerea a dat muguri
taman pe gura de tun
N-am cuvinte ce să spun
eu poetul Dumneavoastră
zice-se c-aș fi nebun
cresc fantome la fereastră
Eu poetul Dumneavoastră
când tăcerea dă în muguri
cântece de inimă albastră
de tristețe iar mă bucur
Dar cuvinte n-am să spun
că destinul mi-e ne-bun
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 noiembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi cât o poezie
Doamne ninge eminescian
din cuvinte și din amintire
ninge cum n-a nins de-un an
peste viața noastră cu iubire
Din cuvinte și din amintire
Eminescu se-ntrupează iar
o năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar
Eminescu se-ntrupează iar
ninge cum n-a nins de-un an
îngerii dau stelele cu var
ninge Doamne eminescian
Ning cuvinte vai și ning tăceri
din posteritate până ieri
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 ianuarie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Exodul cuvintelor
Au pornit cuvintele în exodul cuvintelor
cu litere mari.. cu litere mici
în fraze lungi spre țara sfintelor
cuvinte, ce nu mai vor să stea deloc aici.
Se duc cuvintele.. se duc în țara lor
iar oamenii rămân fără cuvinte...
Dispar cuvintele de dor
de mamă sau de tată sau părinte.
Au pornit cuvintele și ne-au lăsat goliți
privindu-le cum ne dispar din minte
și stăm și ne privim îndrăgostiți
cum ne urâm din lipsă de cuvinte.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul cuvintelor
Noi punem noapte în cuvinte
Și ne-agățăm de-un colț de viață...
Eu număr stelele cuminte,
Tu ștergi o pojghiță de gheață
Și nu e nimeni să ne-alinte
Nici nimeni calea nu ne-nvață,
Noi punem noapte în cuvinte
Și ne-agățăm de-un colț de viață...
Din tot ce-a fost, n-am luat aminte
S-a destrămat un fir de ață,
Căci obosiți de mai-nainte
Ne-am plictisit fără speranță
Și punem noapte în cuvinte.
rondel de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte potrivite
Dăruirea asumată,
Optimism ponderat,
Ideal meritat,
Numitor comun în toate,
Al propriilor fapte.
Răspundere justificată,
Adoptată pentru o faptă.
Nerostită prin cuvinte,
Gândul merge înainte
Urmându-și o cale dreaptă.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!