Poezii despre ce se naste din pisica, pagina 11
Reflexii
Dintr-un reflex primordial,
Purtați de energii rebele
Aicea, în spațiu sideral
Ne raportăm ades la stele
Nu avem puncte de reper
Și care, le avem nu-s clare
Când toate stelele pe cer,
Sunt în continuă mișcare
Tot căutând pe bâjbâite
Alt trai și vremurui bune
N-avem cuvinte potrivite
N-avem un pic de-nțelepciune
În multe cazuri visători
În alte zile șterși, apatici
De atâtea ori nepăsători,
Dar din când în când simpatici
[...] Citește tot
poezie de David Boia (18 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stele
- poezii despre zile
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre ritm
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
- poezii despre mișcare
- poezii despre energie
Cercul care se naște
Învață ce nu se învață ușor
descoperirea prin abstract
linia punctată a înțelegerii
săgeată-n zbor.
Cercul care se naște
înscrie-n interior lumea,
de unde mintea ascuțită
iute ca un tăiș,
disecă-n gândire
exteriorul fără margini.
Nebănuite idei
orizontul cunoașterii-l străpung,
fisura întâmplării împarte
raze prin întuneric.
Urmând pas cu pas visul
prin el
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (2 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre învățătură, poezii despre întuneric, poezii despre prezent, poezii despre perseverență, poezii despre idei sau poezii despre gânduri
Exercițiu de blestem
Dar nu mai ard produc cenușă
să nu te bat la cap că nu e ușă
Să nu scot gheara nu-s pisică
dau din coate când mi-e frică
S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte
Și dacă-i iarba iarbă nu hârtie
să o cosesc nu pentru-a scrie
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre pisici, poezii despre munți, poezii despre hârtie, poezii despre frică sau poezii despre cenușă
Cu același suflet al meu, de azi...(mamei mele)
Se pare că viața
e un circular spectacol de acrobație,
pentru că nu știe nimeni cum s-a făcut,
cum se poate naște dintr-un copil un OM,
da, asa m-am visat! ca eram însărcinată cu mama
(deci, smulgerea ei din mine, așa s-a petrecut!)
da, ireală senzație de abandon
(din moarte cum s-o mai strig, ar fi o tragedie
mai mult... că tot ce mă rănește
stă, chiar, într-un prezent, al ei trecut...)
Se pare că nu numai viața e plină de mășți și costume,
nu-i azi, singura zi când nu mai știi ce-ți doreșți,
nici timp câștigat, nu-i! mereu sa te-ntrebi:
cine pe Cine aduce pe lume,
Numai că eu, la o simplă acrobație visez...
ziua când mă voi naște la termen(mama, din Tine!)
cu același suflet-al- meu, de azi... la Trapez!
poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (20 aprilie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre tragedie sau poezii despre suflet
Expansiune
Se zbat secundele să spargă timp, să se elibereze,
Neștiind de pierderea în eter, tot mai destins, fără de întors,
Bătând la porți de infinit un Dumnezeu să alerteze,
Când gongul sunetul va naște... s-anunțe vid de golu-i stors.
Vor trece talerul vibrând secundele, în rețea de fire,
În zborul peste infinit întins cum gândul fără margini;
Când nu-i nimic, dispare tot, neantu-i doar o nesimțire...
Și un univers va naște iar dintr-un cotor scris cu-alte pagini.
E scena scrisă în multe acte, rupându-se filă cu filă,
În care-s punct imperceptibil din litera ce-mi scrie soartă,
Dintr-un volum fără sfârșit, de-un praf imens, cu fir o bilă
Rostogolită într-o secundă... din timpul de-o natură moartă.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre sunet, poezii despre sfârșit, poezii despre religie, poezii despre relaxare sau poezii despre natură
Și...
și nu mai vine nici un vers
din nici o sferă
luat ostatic de univers
cu uși de eră
și undeva pe orizont
o stea se naște
drept moașa-i stă pilat din pont
și eu -drept moaște
și e mai mult decât banal
mai explicit
modelul nou de ideal
și infinit
poezie de Iurie Osoianu (15 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- citate de Iurie Osoianu despre versuri
- citate de Iurie Osoianu despre poezie
- citate de Iurie Osoianu despre naștere
- poezii despre infinit
- citate de Iurie Osoianu despre infinit
- poezii despre idealuri
- citate de Iurie Osoianu despre idealuri
Șefului meu, prof. D.I. Săndoiu (pamflet)
La serviciu este leu,
Ba se crede paraleu,
Dar acasă, pișpirică
E fricos ca o pisică.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (10 iunie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șefi, poezii despre serviciu, poezii despre lei sau poezii despre acasă
Revelație
ciudat mi se pare a fi
bobul de grâu ce naște
negrăitoare lanuri în care mă pierd
când așez luna pe masă și chem
înfruptați-vă cu toții din trupul acesta
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cereale
Din lacrima noptii
Din lacrima noptii, zorii se nasc
In boabe de roua, in cuiburi de flori,
Pe aripi de fluturi se raspandesc
In zarile limpezi iesite din nori.
Carari de lumina, zori ai sperantei
Izvorati din neguri, muguri de vis,
Neagra plamada crescuta din noapte,
Scaldata in roua
etern paradis.
Din lacrima noptii se naste iubirea
Ce-mbraca pamantul in suflet duios,
Carari de lumina se-ndreapta spre tine,
Nu-ntoarce privirea, traieste frumos!
poezie de Livia Bataiosu
Adăugat de the night
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre rouă, poezii despre rai, poezii despre nori, poezii despre noapte, poezii despre negru sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Murmurul stelelor
Ea cântă, iar cântecul ei
îmi pare un murmur de stele
trimis ca din suflet să-mi spele
cenuși din trecute scântei.
E-un cântec ce naște fiori
și-aduce-n privire blândețea,
căci vine în el cu tandrețea
și dragostea primilor zori.
Ea-mi cântă, îmi cântă mereu
de-acolo, din sufletul meu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică sau poezii despre iubire