aidoma

Când ne uităm la un arbore sau la un animal, nu vedem în aceştia pe semenii noştri, iar ipoteza potrivit căreia ceilalţi ar fi semenii noştri îşi are originea într-o ipocrizie... Aproapele meu, aidoma tuturor celorlalte fiinţe, este un obiect pentru care am sau nu simpatie, un obiect care mă interesează sau nu, de care pot sau nu să mă servesc.

citat clasic din Max Stirner
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii inutil pentru minte şi atunci ţi se vor deschide pentru prima oară ochii şi vei vedea că eşti aidoma soarelui, atâta de inutil că nu face nimic şi totuşi simpla lui prezenţă face absolut totul. Ai făcut destul, nu ai obosit? Doar reîntoarce-te la A-Fi şi această reîntregire va ucide facerea şi te va reda vieţii tale veşnice!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voiajor fictiv

Atras în spaţiu
Aidoma duhului
Serafic
Sau a unui meteor
Ceresc
Un voiajor sublim
Purtat în spaţiu
De elan angelic
Călătorind
Întâi cu gândul
Sau concret
În vehicul spaţial
Cu viteză super sonică
Sau una comparabilă
Cu cea a luminii
Prin univers
Va avea
Totdeauna
Răsăritul
În faţă

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (15 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar eu atunci...

Voi afla oare vreodată
cărui loc aparţin?
Sau acesta ţine de mitologie
şi de eluziv,
aidoma Atlantidei?
Îmi va fi dat într-o zi
să o întâlnesc pe ea?
O femeie cu ochii
asemeni unor hărţi,
care mă va conduce
într-o inimă
care simte
cu o stranie familiaritate;
iar eu atunci voi şti
că am ajuns acasă

poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o vrajă - oferindu-ne iluzia de a avea când nu avem, de a fi ceea ce nu suntem, de a accede la acea imposibilă existenţă în care aidoma zeilor păgâni, ne simţim muritori şi nemuritori în acelaşi timp, literatura ne sădeşte în spirit nonconformismul şi revolta... De aceea trebuie să continuăm să visăm, să citim şi să scriem: e cea mai bună cale de a ne alina condiţia trecătoare, de a opri scurgerea timpului şi de a face imposibilul posibil.

citat din Mario Vargas Llosa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolidul

versul meu îl sorb din viitor
din esenţe pur universale
când în suflet fibrele mă dor
aidoma coardelor vocale
ce respiră cântec răguşit
strangulat cu funii ancestrale
versul meu şoptit de infinit
scrijelit pe file temporale
versul meu şi liber şi timid
versul meu ca sarea de pe rană
versul meu senil ca un bolid
dogorind pe sfera mea virană...

poezie de Iurie Osoianu (4 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se întâmplă cu tine şi ce ţi se pare că ai făcut în viaţa asta a fost aidoma unui vis. De aceea, la fel cum timpul nu există pentru un om când visează, fie că doarme un ceas, fie că doarme o sută e acelaşi lucru pentru cel adormit, tot astfel şi pentru omul care trăieşte în lumea asta timpul nu există. Omul se află mereu în prezent.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Ceasul zorilor rumene,
Râul proaspăt, smerit,
Din ţarină lujerul ierbii
Prin paseri...

Poame pârguite primenesc
Sunetul înalt al fulgerului rebel!

Amândoi am dorit despărţirea?
Aidoma crimei se cutremură
Unealta trădării -- cât de puţini
Cunosc fapta-- partea de sine
Cerută jertfei!

Cum piere inima
În cel jefuit de iubire!
Ucigaşă vine uitarea
Cu singurătăţi de
Trandafiri sălbatici...

poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine eşti tu, A? tu cea mai omenească şi cea mai absurdă literă, o, tu, sunet glorios!... Tu-mi dansezi prin gură când mor şi sunt aidoma soldatului ridicat şi împins din spate de creşterea ierbii spre cer; şi vreau să nu mai exişti ca să fiu liber de vorbire;... Nu să alerg, ci să plutesc, să trec prin fluvii ca prin raze fără materie, ale căror maluri sunt urechi surde.

Nichita Stănescu în Necuvintele, Pean (1969)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii revin

Revin îngerii acum
Aidoma în munţii noştri
În grafică color
După ce au fost alungaţi
De noi şi de ai noştri
Din porniri păgâne
Din rele credinţe
Coboară acum
Peste piscuri
În zboruri sacre
În zale de lumină
În zile de sărbători
Cu zel şi elan
I-am aşteptat
Dintotdeauna
Ca să revină
De pretutindeni
Din spaţii juxtapuse
Din hiperspaţii
Dar mai ales

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (9 iulie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!