acuza

Nu există egoism pentru că nu poţi da ceea ce nu ai. Atunci când acuzăm pe cineva de egoism, îl acuzăm că nu dă. Nu îşi dă timpul, resursele, energia, banii, emoţiile, iubirea. Dacă e cineva care greşeşte e cel care acuză şi judecă. Omul, când are mult, doar atunci poate să ofere ceva. Aşa că lasă-l să aibă mult şi să aleagă cât şi cui şi cum să dea. Şi tu ai grijă de tine să ai şi tu mult şi s-ar putea să ai o surpriză plăcută: să vezi lumea altfel.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guzgan, de acord fiind asupra inexistenţei unui maculism autentic în Jormania, îi acuza însă pe ceilalţi trei de demagogie; căci, spunea el, inexistenţa unei mişcări de protest în timpul regimului maculist demonstra că masele jormane sunt în stare să înghită orice şi n-au nici o greutate politică reală. În consecinţă, era necesar ca o elită luminată, o dată constatate primejdiile unei îndepărtări radicale şi imediate de Imperiu, să încerce să le evite prin toate mijloacele.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucificarea apare atunci când inima voastră se închide în faţa fratelui vostru. Învierea apare atunci când vă deschideţi inima către el, când încetaţi de a-l mai acuza pentru problemele voastre, când încetaţi de a-l mai pedepsi pentru greşelile lui, când învăţaţi să-l iubiţi aşa cum vă iubiţi pe voi înşivă. Numai acest lucru vă va elibera din închisoarea fricii.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infirmitatea de a spune

în noaptea albă a hqrtiei fierbe
a ta chemare, bezna ce-mi amuză,
femeie cu sărut de slove-n buză
şi îndemnând peniţa la proverbe.
ci nefiindă te respir, havuză
ce-n veci te bea văzduhu-n ploi acerbe,
enigme curg în nucleare jerbe
şi nemuriri carnalul meu acuză.
arboriform pe crengide vis e rodnic
nimicul, în spinare de amor
sisif suind zadarnic piatra-n nor
îmi este clipa, sunt spre stins logodnic.
şi umbre-adie-n Domnului crezare
când merg cu El la Om la devânzare...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Pluto
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză şi muguri

vraciul cu pene înfipte direct
în pielea tăbăcită sub vânt şi în soare
calmează
unele dureri articular-musculare, istovitoare
până la 12 ore (?!)
dar nimeni
dintre ai săi, din tribul pierdut
în jungla vecină cu cartierul de blocuri
nu-l vede cu ochi foarte buni
pe omul-găină şi nu
acuză deocamdată dureri
de faţă şi spate
articulate
încheind totuşi lejer, de la sine
mişcările de rotaţie,-ale braţelor
în jurul ideii de: bine
că a venit primăvara
şi dau
frunză şi muguri boscheţii

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua internaţională a poeziei

Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-încins l-am învelit în spuză,
Am început să scriu de azi, de ieri,
Mânat de dor şi îndemnat de muză.

Cuvinte dulci v-aduc şi mângâieri,
De v-am greşit să-mi acordaţi o scuză:
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-ncins l-am învelit în spuză.

În lumea zbuciumată şi confuză
Mă zbat să trec prin albe primăveri,
Mă resemnez, n-aduc nicio acuză,
Am versurile mele călăuză,
Sunt un poet venit de nicăieri.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce-a urmat a fost rezultatul unei neînţelegeri, al unei confuzii de nume şi cei trei s-au pomenit dinaintea celebrului colonel Pereira, care-i acuză de sabotaj (dar Pereira credea că era vorba de acei Garcia care lucrau în gara din L.) şi-i trimise pe loc la scaunele de tortură ca să-şi denunţe complicii. Li s-au smuls unghiile de la mâini şi picioare, presărându-li-se rănile cu sare groasă din belşug; li s-au ars tălpile cu trabucul; li s-au descărcat sute de volţi în trupuri.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul - de ziua Poeziei

Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-ncins l-am învelit în spuză,
Am început să scriu de azi, de ieri,
Mânat de dor şi îndemnat de muză.

Cuvinte dulci v-aduc şi mângâieri,
De v-am greşit să-mi acordaţi o scuză:
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-ncins l-am învelit în spuză.

În lumea zbuciumată şi confuză
Mă zbat să trec prin albe primăveri,
Mă resemnez, n-aduc nicio acuză,
Am versurile mele călăuză,
Sunt un poet venit de nicăieri.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul semn că o iubire se clatină este dorinţa pe care o ai de a-l acuza pe celălalt. Dacă simţi că îţi vine să acuzi, dacă simţi că tu ai dreptate, atunci iubirea ta începe să scadă. E nevoie să o încălzeşti, să laşi raţiunea, pentru că nu raţional te-ai îndrăgostit. Nu raţiunea înseamnă fericire, ci emoţia care nu e nici logică, nici inteligentă uneori. Raţional poţi avea dreptate, dar ce contează? Important e să ştii să cedezi chiar dacă în interiorul tău zâmbeşti cu dragoste pentru că ai cedat pentru persoana iubită.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Naşterea unei definiţii

Să vinzi piei de cloşcă la gura Labirintului
întocmai lui Borges
numit în derâdere inspector al pieţii de păsări din Buenos Aires
şi să te iei în serios
de parcă-ai fi dereticat coteţe cu vulturi
de parcă-ai fi făcut ordine în colonia de pelicani.
Trebuie întreţinută o anumită confuzie
ca legătura dintre hoţul de buzunare şi canguri,
altfel bietului reporter i se apleacă de-atâta realitate
iar criticul literar acuză în sfârşit marea
că-i prea manieristă...
Astfel îndrăznesc eu să numesc viaţa:
acea caznă fertilă a obiectelor
de-a deveni altceva decât sunt.

poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!