aceasta+iarna

Un gând de iarnă

munţii coboară-n văi, domol cu frunze ruginite
o casă strănută cu fumul de pe coş
la gura sobei ard trosnind buştenii
afară latră-un câine fioros

din brad se scutură zăpada
un pui de caprioară se uită curios
a venit din nou frumoasa iarnă
să ne bucurăm de ce-i frumos

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă scoţiană

Spre prag 'şi-întinde gheaţa colţii netezi
Şi soarele sub chivăra-i de iarnă
Se uită de pe deal şi trece bolta
Prin ascuţişul spadei sale boreale.
La scocul morii apa
Răsună surd şi răguşit.
Pe drum, fata morarului
Cu degetele încleiate de paner
Juri că loveşte într-un caldarâm
De zeci şi zeci de leghe
Când tocurile ei batjocoresc
Pe morţi, pe Douglas, Percy,
Pe Bruce, acel ce zace în mormântu-i, alb
De lepră şi războaie,
Şi toţi regii care-au fost
Pân-a fi ţara fără regi,
Pe cântăreţii ce-au cântat
Pân-a fi ţara lor fără cântări,
Această ţară-ai cărei morţi şi vii aşteaptă Ziua de Apoi.
Ci ei, neputincioşii morţi,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Edwin Muir, traducere de Leon Leviţchi
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi de ianuarie

În această zi de iarnă pot vedea limpede oceanul până departe,
de la ţărmurile Portugaliei la Marea Sargaselor;
şi-n această deschidere luminoasă, ţinându-mi răsuflarea
de teamă să nu se rupă vraja, văd, de asemenea, Irlanda.

Atlanticul este-un animal imens. Să-l lăsăm să doarmă,
bucurându-ne de-această nemişcare însorită, cel puţin până când
nava mea va ajunge-n Port of Spain, unde marea-i azurie şi-unde
rănile făcute de ruginitele tancuri petroliere se vindecă-într-o clipă.

Voi arunca ancora acolo,-n baia-înconjurată de palmieri,
dar nu voi adăsta prea mult; nu mi-ar plăcea
să pierd momentul când migdalii dau în floare
într-o vale ascunsă privirilor, lângă un sat din Benafim.

poezie de Jan Oskar Hansen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg de iarnă

Amurg de iarnă, sumbru, de metal,
Câmpia albă - un imens rotund -
Vâslind, un corb încet vine din fund,
Tăind orizontul, diametral.
Copacii rari şi ninşi par de cristal.
Chemări de dispariţie mă sorb,
Pe când, tăcut, se-ntoarce-acelaşi corb,
Tăind orizontul, diametral.

poezie celebră de George Bacovia (1 februarie 1914)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rectificare de sezon

Ca semn că-i poartă cerului respect,
Ar trebui să fie iarnă, dar,
Oricine vede, şi e chiar suspect,
Că este iarnă doar în... calendar!

Se vede clar că iarna e în grevă,
O fi având Domnia Sa motive,
Pe ramuri gri, cucuiele de sevă
Vor exploda discursuri olfactive...

Ajunse vremea joacă de copil,
Vezi rouă-n loc de chidă, peste plai,
Şi-n sânul iernii, soarele de-april
Sări, vioi, pârleazu-n luna mai!

Cum n-a văzut zăpadă pe cărări,
Pământul, ce intrase la idei,
Forţat, azi-noapte, de împrejurări,
A nins, de jos în sus... cu ghiocei!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Dragobete

După ultimul îngheţ
bujor de iarnă
am devenit, şi
de atâta aşteptare
nici un fluture, tu
ca un actor grăbit
ai plecat
pe canapea
doar mănuşa uitată
în somn de iarnă
voi renaşte odată
cu scuturatul pomilor, şi
dorinţa din coroniţa
de Dragobete
dincolo de retină
va înflori
odată cu
primăvara iubirii.

poezie de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci dintr-o iarnă la Barbizon

se leagănă-n vânt cuibul uscat
printre ramuri strâmbe stă gata să cadă
cocorii demult au plecat
departe-n pustiul fără zăpadă

cârduri de ciori acoperă zorii
aerul vibrează de cântatul afon
cu promoroacă ornează gerul copacii
ce par dintr-o iarnă la Barbizon

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sat răsună altă goarnă...

O iarnă plânge, alta râde
Hipnotizând pădurea vieţii,
Când fulgii vinovaţi dezmiardă
Trudita frunte-a bătrâneţii...

O iarnă râde, alta plânge-
Ca plumbul clipele-s de grele,
Răsună-n sat o altă goarnă,
Iar eu visez la filomele!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec subţirel

iarna asta e pe ducă, ştii?!
ochii îmi sunt două văi pustii,
zmeie albe pier deasupra lor,
printre păsările incolor.

braţul stâng - o ancoră de lut,
îl tot trage înspre absolut
luna, prin inelu-i argintiu...
iarna asta e pe ducă, ştiu!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă seacă

De prin ceruri eunuce
Nu-i omăt a se mai cerne ;
Nu am şarmul de-a seduce
Doamna viselor eterne.

Noaptea pare tot mai seacă
( Lasă vinul care-i dulce! ),
Dorul vine, dorul pleacă
De bărbie să te-apuce.

Nu e iarnă - nu-i năpastă,
Fierbe caltaboşu-n tuci!
Un Adam fără de coastă
M-ai lăsat să mă usuci.

De ce nu priveşti în urmă,
De ce ştii numai să taci?
Pare-a mă strivi o turmă
De netrenici draci gonaci.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!