A fi pe drojdie (cu banii).

FABULA VOTĂRII

Se tot plângea o curcă mică,
Desigur, intelectuală,
Ce-aleşilor le purta pică,
Fiind ei rasă... anormală,
Că nu sunt la-nălţimea care
Era de ea vizată-ades,
Când se urca pe gardul mare
S-atragă-al curţii interes,
Spunându-le, mândră, la toţi
Că n-a participat la vot
Şi nici nu va vota ea hoţi.
Că toţi sunt doar nişte plăvani
Ce la buget pun câte-un bot,
Să fure de acolo bani
Justificaţi şi de-al ei vot.
De-aceea, curca, niciodată,
Fiind o intelectuală,
În veci nu s-ar dori băgată
Cu boii în aceeaşi oală!
S-au bucurat, atunci plăvanii

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică din O aia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Ajun de Crăciun (scrisă, peste ocean, departe de cei dragi)

Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc
În Ajun de Crăciun, azi oftez şi trudesc!...
Înc-un an a trecut, am tot spus:,, Mai adun!!"
Azi din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun
Şi mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput,
Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!...
Îmi rechem amintiri, când copii noi eram,
Hoinăream satu-ntreg şi frumos colindam!...
Ce uşor învăţam şi cuprinşi de fiori,
Dragi colinzi cu Isus şi cu cei trei păstori!...
Iar mămuca, mereu cu un glas tremurat,
Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat!
Noi, smeriţi şi cuminţi şi cu sufletul bun,
Toţi eram fericiţi în Ajun de Crăciun!
Cu-o trăistuţă sub braţ, doar cu mere şi nuci,
Alergam pe-nserat, peste dealuri şi lunci,
Iar în zori număram mărunţiş, doi, trei lei
Şi strigam fericiţi: Ăştia, sunt banii mei!
Ah! Zăpezi ca în vis, ca în basme, decor,
Amintiri aţi deschis şi aprins aprig dor!...

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Davidiuc (24 decembrie 2003)
Adăugat de Ionel Davidiuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

E aproape ceasul... (Memoriei lui S. Esenin)

Purtând în inimă un chin
Iubita mea, mult prea departe,
Îţi scriu cu miere şi venin
Acest poem dictat de moarte:

Când voi fi rece-n casa ta
Şi-alături lumânări vor arde
Să te gândeşti la viaţa mea
Şi cât de bine-n raclă-mi şade.

Să-mi pui la creştet lin-pelin
- Precum pelinul mi-a fost viaţa –
Pe gura mea să picuri vin
Căci i-am iubit prea mult dulceaţa.

Şi să nu plângi deloc – ba chiar
Iubita mea, să-ţi pară bine
Că dup-un blestemat calvar
În fine, ai scăpat de mine.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânii pământului

Îi vezi trecând, încet, tot mai încet, agale,
Fac paşii tot mai mici, c-au obosit făcând.
Nici nu privesc, absenţi, sunt totul doar un gând...
Se ţin într-un toiag, se îndoiesc din şale.

Sunt prea albiţi de timp, ierni multe au făcut,
Sunt uscăţivi, firavi, că nici nu mai mănâncă.
Nu-i mai salută nimeni, că nu-i cunoaşte, încă;
Nici tinerii ce trec... copii ce n-au trecut.

Se ţin firavi de mână- de au pe cin' să ţină-
Vorbesc şoptit şi-adesea înclină cap, să-asculte...
Vorbesc despre nepoţi- c-au subiecte multe-
Se întreabă; "Când s- aştepte, c-o fată au, să vină.. ".

Şi-au făcut socoteala la banii ce-i mai au,
-Căci pensia nu-i mare, impozite au plătit-...
Ce le-a rămas, e-n casă; copii şi-au prevenit
Să vină, să dea strânsul;..."Săracii, că ei n-au".

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curvei care mi-a furat poemele

unii spun c-ar trebui să ne ţinem departe
resentimentele de poezie,
să ne ţinem abstracţi, şi au într-un fel dreptate,
dar, hiiisuse! doişpe
poezii pierdute şi nu păstrez copii şi ai şi picturile
mele
cele mai bune; e sufocant:
vrei să mă distrugi cum vor toţi?
de ce nu mi-ai luat banii? de obicei asta fac curvele,
îmi curăţă buzunarele
când sunt prăbuşit.
data viitoare ia-mi mâna stângă sau una de 50 de dolari
dar nu poemele mele:
n-oi fi eu Shakespeare
dar uneori pur şi simplu
nu-mi mai ies altele, abstracte sau nu;
o să fie mereu bani şi curve şi beţivi,
până-n ultima clipă,
pân-o să cadă şi ultima bombă,
dar, cum zice Dumnezeu,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski din Dragostea e un câine venit din iad (2007), traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada carelor de luptă

Căruţe huruind şi zăngănind,
cai fornăind şi nechezând,
recruţi mărşăluind, fiecare cu arc şi săgeţi la şold,
mame şi taţi, soţii şi copii alergând să-i vadă cum trec –
de-atâta praf nu se mai vede podul Xian-yang!
Şi familiile-îmbrăcându-se-n grabă, călcând c-un fel de mânie,
blocând drumul şi plângând –
ah, sunetul bocetelor se ridică drept în sus, asaltând cerul.
Şi un trecător întreabă, " Ce se întâmplă?"
Binevoitor, un oştean răspunde, "Asta se întâmplă-întotdeauna.
De la vârsta de cinşpe ani unii sunt trimişi să păzească nordul ţării,
iar uneori chiar la patruzeci de ani mai trudesc în vest pe fermele oştirii.
Când părăsesc satul, şoltuzul trebuie să le lege acoperământul capului;
când se întorc, albiţi de ani, ei încă păzesc frontiera.
La avanposturile frontierei curge destul sânge pentru a umple un ocean,
iar visele de cucerire-ale Împăratului iubitor de război n-au luat sfârşit.
Oare el n-a auzit că în ţinuturile Han, la est de munţi,
sunt două sute de prefecturi, mii şi mii de ţărani,
unde nu cresc decât ciulini?
Chiar şi-acolo unde o femeie e în stare să folosească sapa şi plugul,

[...] Citeşte tot

poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Car...ciumă

Pe marea stradă comunală
Ce nu-i a lor, e de judeţ
Cu stâlpi purtaci de bec în oală,
E-un negru beznă... pădureţ.

Aşa a hotărât premarul
Cel nou ales, cel mai isteţ...
Să nu aprindă luminarul,
Că nu e bani... motiv de preţ.

Şi umbre iată, se preumblă
Arar şi numai câte doi,
Nu ştii rezon ce îi perturbă
Să meargă stând... dând înapoi.

Plecând din nou uitându-şi calul,
Lovind cu fesul de asfalt
De numai găuri e drumeagul,
Iar el în baltă... mai înalt.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa parlamentarului român

Alergând după avere şi putere-n Parlament
Se lovesc, tot dând din coate, dar nu-i doare, evident.
Nu le pasă că în lumea care i-a votat cândva,
Mor săraci în gerul aspru şi în lupta asta grea.
Nemâncaţi, sub biciuirea şi pedeapsa de a fi,
Pentru tot ce se întâmplă, vor răspunde într-o zi.
Nu cei muţi, netrebuielnici, înainte vă vor sta,
Ci aceia ce puterea vor dori a o avea.

Alergând după avere şi putere-n Parlament,
Pare-mi c-aţi uitat Carpaţii... Nu veţi mai fuma nici Kent!
Vreţi să strângeţi bani în conturi şi maşini de lux. Stăpâni
Vă doriţi să fiţi de-a pururi peste-o mână de români.
Aţi uitat de seminţia şi puterea geto-dacă
Aţi plecat uitând pământul românesc, în lumea largă.
Voi aveţi şoferi – liote de pestriţe limbi, dar vai!
Gravă este lupta pentru "caşcaval, averi, mălai".

Se lovesc tot dând din coate şi nu-i doare, evident
Şi tot caută să urce, sus, mai sus, în Parlament.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru o pâine amară

Pentru o pâine amară,
Femeia pleacă din ţară.
Copiii şi-i părăseşte
Şi prin lume rătăceşte.

La poartă, pe o băncuţă, şade gânditoare mama
Şi cum stă pierdută-n gânduri îşi pune pe cap marama.
Ochii către cer ridică şi pe Dumnezeu întreabă,
De ce viaţa ce-o trăieşte este atât de beteagă.
-Sfătuieşte-mă, Tu Doamne! Arată-mi calea de urmat!
Deodată-i fulgeră un gând şi repede s-a ridicat.
Aleargă, intră în casă, unde zace fata mică,
Lângă ea veghează-un frate care tremură de frică.
Băiatul şi cu fetiţa sunt copiii care-i are
Pentru ei,, tânăra mamă, nu găseşte alinare.
Ar vrea să strige-n gura mare, dar nimeni nu o aude.
Durerea-i pătrunde-n suflet, mai amarnic o răpune
Mintea-i este rătăcită, gândul o trimite-n lume,
Prin străini ca să muncească, la copii s-aducă pâine.
Îi e greu să hotărască, de copii să se despartă,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adu-mi bisturiul

Adu-mi bisturiul
Nu-l mai văd în trusă
Închide fermoarul
Peste biata husă

Nu mai operez
Lipsă toate cele
Meseria noastră
Plină de sechele

Banii sunt pe muche
Stăm iar rău la plasmă
Nu-mi da aspirine
Dacă zac de astmă

Spune-i să-şi aducă
Pansament de-acasă
Am rezerva goală
Şi lor nu le pasă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!