+afara +ploua

Lacrimi de iubire

Un cer noros se-aşterne,
Pe-acest întreg pământ
Îţi văd privirea-n umbre
Şi păr bătut de vânt,

Cu gândul doar la tine
Aşa simt că trăiesc,
La noru' fumuriu în zare
Cu ochii aţintiţi privesc.

Te văd pe tine între stele,
Te văd cum străluceşti
Cu stropi reci de ploaie
Încerci ca să-mi vorbeşti,

Nu înţeleg ce vrei să-mi spui,
Dar ştiu că eşti cu mine.
Afară plouă neîncetat
Cu lacrimi de iubire.

poezie de Claudiu Românu (28 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte

Priveşte cum plouă!
Îmi plouă mâinile şi trupul inert
Ciocârlia adormită într-un vers a uitare
Defunctul din mine vers cu braţele prinse de cruce
Şahul rozelor adormind cu trupul într-o răscruce
Afară postasul zăpezii în rana mea vântul porneşte
Priveşte cum plouă şi miră-te de timpul poveste!
Căptuşit cu secunde
Icoana din lumina magnifică mă priveşte
Cum mor devenind sunetul dintr-o literă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apartamentul cu numărul 10

când rămân singur
afară plouă cu bulbuci
în apartamentul meu
doar umbra îşi face de lucru
se plimbă de ici- colo
şi nu zice nimic
nu răspunde nici la uşă
când moartea se uită pe vizor
nu- i bai zic
o să aştept până încetează ploaia
şi de teamă o să trag jaluzelele
apoi îi spun lui Dumnezeu
numărul apartamentului
în care locuiesc
deşi întotdeauna am locuit
în apartamentul cu numărul 10

poezie de Teodor Dume din Fântâna din care bea Dumnezeu (2 iunie 2024)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-mă, Doamne

Fă-mă, Doamne, Soare,
Să-nvelesc o floare.
S-o ajut să crească
S-o-nvăţ să iubească.
Bucurii s-aduc,
Puiului de cuc
Ce plânge-ntr-un nuc.

Fă-mă, Doamne, Dor,
Să-m-aşez uşor,
Pe-aripa de vis
Care te-a trimis,
În suflet la mine,
Să uit de suspine,
Dragostea... când vine.

Fă-mă, Doamne, Om,
Pulbere de-atom
Aşteptând să vii,
Să te rog... să ţii,

[...] Citeşte tot

rugăciune de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atmosferă bacoviană

Afară plouă trist şi monoton
Şi e un frig pe care nu-l suport,
Iar eu privesc tăcut de la balcon
Şi simt că m-am răcit precum un mort.

Trotuarele în plumb parcă-s turnate
Oamenii trec încet pe lângă porţi,
Abia-şi târăsc picioarele îngheţate
Şi par a fi pe jumătate morţi.

Maşinile-s ca nişte fiare vechi,
Un biet tramvai se duce la depou
E o atmosferă sumbră, de priveghi
Şi-n casă-i beznă ca într-un cavou.

poezie de Octavian Cocoş (7 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer violet

Câteodată te văd la fel de frumoasă
Mai demult te pictam goală pe-un şevalet
Uneori plecai prea departe de casă
Prea aproape îţi părea trist şi desuet

Altădată rămâneai neînţeleasă
Când nebuni se iubeau sub un cer violet
Doi copaci încercau în noaptea ploioasă
Un tango ce-a devenit un trist menuet

Alteori te vedeam în trup de vioară
Rătăcind într-o lume cu sens indecis
Prin sânge-mi pulsa o planetă vulgară
Dar afară îmi ploua cu flori de cais

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

Toamna

Stă dorul meu şi peste geam se uită;
Şi-al tău priveşte peste geam...
Dar eu mă uit afară, tu 'năuntru
Ca-n orice toamnă-n fiecare an.

În ochii tăi văd aierul cum trece
C-o frunză smulsă de pe ram,
Şi lacrimi cad, şi plouă pe-ndelete
Aşa e, toamnă, -n fiecare an.

Şi eu, şi tu având aceeaşi soartă
Ne întâlnim la geamul stătător,
Când tu te treci afară, eu 'năuntru
Şi ne uneşte chipul muritor.

Chişinău 27 septembrie 2019

poezie de Mihai Ghidora (27 septembrie 2019)
Adăugat de Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!

O petală de iubire

Salciile blânde
Din margine bălţii
Scaldă oglinda nopţii
Cu lacrimi de rouă.
Iubito!... Noi ne iubim
Dar... ce păcat
Afară nu mai plouă.
Privim împreună stelele pe cer
Luna se bucură şi ea.
Sălciile se arcuiesc asupra noastră
Iar tu, în frăgezimi de foc,
Îmi dai, fără să-ţi cer,
O dulce sărutare,
Împreună vom sorbi nectarul nopţii
Ascultând cum cântă sălciile
Acolo... în marginea bălţii,
Dar... noaptea e dulce cu noi
Iar eu îţi voi da
O petală de iubire.

poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie

Şi-n seara asta cu fulgere,
pe tava de argint, cireşele
îţi aşteptau dorinţa.
Prin rama uşii a trecut
năluca singuratăţii mele,
parcă speriată de trăznetul întârziat.
Am scăpărat bricheta, fulger controlat
în paratrăznetul ţigării,
să alung nişte gânduri de ploaie.
Vechea icoană a Fecioarei cu pruncul
nu-mi înţelege starea, mai ales că
sunt ani de când mi te-a dăruit.
Fulgere, cireşe, icoana
şi-mi dau seama că nu sunt singur
când afară plouă lipsa ta.

poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

Îmi lipesc fruntea
De geamul rece,
Afară plouă
Şi s-a lăsat amurgul
Mă simt atât de singur...
Cu mine,
Nu mai e decât Bacovia,
Cu plumbul
Aripilor reci,
Sunt singur
În această lume...
Mă tot întreb,
Cine mai sunt
Şi ce rost
Am avut în lume,
Afară plouă
Şi sunt singur...
Un ultim pescăruş,
Pierdut pe cer,
Ce caută

[...] Citeşte tot

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!