ion ratiu

Viaţă de coşmar

Sunt o fiară tristă, prefăcută,
Sunt o pungă plină de amar,
Simt nevoia cupei de cucută,
Mama ei de viaţă de coşmar!

Am umblat prin paturi părăsite,
Am iubit, cu suflet, fiinţe de gheţar,
M-am legat la ochi cu fuste prea iubite,
Mama ei de viaţă de coşmar!

Cine crede, azi, în sentimente?
Preamărim hârtia de-un dolar,
Căci ne vindem ieftin şi cuminte,
Mama ei de viaţă de coşmar!

Dusă-i vremea, anii-s la trecut,
Mă căiesc, Părinte, lasă-mi doar
Crezul în iubire, efemer pierdut,
Mama ei de viaţă, de coşmar!

poezie de Ion Ţoanţă din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul florilor de sânger

În sângeri sunt săruturi vii...
Plâng aromă de petale.
Azi drumurie sunt pustii
Şi iubirea-i călătoare.

Îngeri cu aripi sângerii
Îngenunche la altare...
În sângeri sunt săruturi vii
Şi iubirea-i călătoare.

Te-au modelat din fantezii
Constelaţii siderale.
De ce-ai lăsat, de ce-ai lăsat
Rubinii ploi de petale?!

În sângeri sunt săruturi vii...

rondel de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au ieşit la rampă demagogii

Au ieşit la rampă demagogii
La porta voce ţin câte-un discurs
Şi latră cu aplomb buldogii
Că se-adună lumea ca la urs;

Şi ţin despre morală câte-un curs
Să-i vezi cum îşi dau aere ca dogii
Au ieşit la rampă demagogii
La porta voce ţin câte-un discurs;

Trepăduşii le aduc elogii
Şi ridică vocea pe parcurs
Cu pălăria-ntoarsă ca milogii
Procedeu la care-au mai recurs:
Au ieşit la rampă demagogii...

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocale şi consoane

Curg consoanele întruna
Cavaleri pentru vocale
Limpezind în vechi pocale
Vinul ce-ncălzeşte struna
Punct şi virgulă. În parte,
Semn mirarea lasă-n urmă
Ca mioarele-ntr-o turmă
Când ciobanul le desparte

Un zig-zag mărunt de slove
Lanţul de silabe trece
O pădure verde, rece
Orizontul que si muove

Şi văzută şi ascunsă
Ne rămâne numai cheia
Un mister cum e femeia
Ce te pune în derută

Cin'le paşte, nu-şi mai frânge

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet de iarnă

În noapte zboară fluturi de argint
Şi trec prin suflet ţurţuri de lumină...
Un anotimp de albă muselină
La tâmpla clipei mele de granit...

Lipsiţi de libertate şi de tihnă,
În taina vieţii s-au înghesuit
Şi ne tot cheamă, oh, şi ne tot mint...
Cu toate astea nu au nici o vină...

Când liniştea în noi a adormit,
Şi vântul strange-n el ca o albină
Toţi anii mei, semn c-am îmbătrânit,

În albe rotunjimi de crinolină,
Ca pe-o mireasmă, iar, te-am regăsit...
Suntem un vis pe-a gândului colină.

sonet de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El, ea, ei...

El e crast stăpânitorul...
Când nu e, îi ducem dorul,
Suntem sacul lui de box
Şi mult timp vom ţine post.

Ea-i femeia milenară,
Ca o apă minerală...
Se ridică-n valuri fine,
Numai dacă îi convine.

Ca atare, se dospeşte,
Ca o pâine coaptă-n ţăst,
Dacă cel care-o iubeşte,
N-are "carnea de pe os".

Nu-n politici i-e dezgustul,
Ci în propriul buzunar,
Căci îşi vede portofelul,
Gol şi parcă în zadar.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe pentru El

Deşi noi toţi îi suntem fraţi
Şi toţi îl ascultăm la fel -
Noi nu-i suntem decât argaţi,
Căci l-am ales stăpân pe El!...

Dar Eu, cum nu-i pot fi argat -
Deşi noi toţi suntem la fel -
De şorţul alb m-am dezbrăcat
Şi n-am mai ascultat de El...

Dar azi, când simt că se cuvine
Ca toţi să-l ascultăm la fel -
Deşi m-ascult numai pe mine,
Eu nu m-ascult decât prin El!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Viaţa românească, nr. 6 (iunie 1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar copiii mai visează

Împrejurui meu doar oarbe
Goluri negre, hăuri mari
Întuneric care soarbe
Păcura din păcurari

Vânt adie dinspre haturi
Lişiţele sunt plecate
Tremur' apele sub zbaturi
Valuri, valuri speriate

Fug fantome prin fereşti
Ca să nu le prindă zorii
Dintr-o carte cu poveşti
Şi cu zâne iluzorii

Doar copiii mai visează
Un imperiu viitor
O lume ceva mai trează
Şi care să fie-a lor!

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faţa pâinii (apoteoza spicelor)

Cu tot negrele ţărânii
Preacurată-i faţa pâinii
Şi cu risipa fărâmii
Preacurată-i faţa pâinii
Şi cu sarea grea din spate
Preacurată-i faţa pâinii
Şi-mpărţită-n jumătate
Preacurată-i faţa pâinii
Maică-Ea de dimineaţă
Preacurată-i faţa pâinii
A purtărilor de-o viaţă
Preacurată-i faţa pâinii
Şi când mirii se sărută
Preacurată-i faţa pâinii
Cu dinţi umezi de-alăută
Preacurată-i faţa pâinii
Căci în trupul de secară
Preacurată-i faţa pâinii
Urcă dragostea de ţară
Preacurată-i faţa pâinii

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Hadârcă din Lut ars (1982)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povaţa

fură hoţii noapte sârma
dimineaţa telefonul cade în pană
internetul capătă şi el o rană
Iar eu nu mai ştiu unde-mi e cârma

cei cu lumina mi-au trimis factura
ca şi când nimic nu s-a întâmplat
i-am bombănit, i-am refuzat
că ei de bucurie tura-vura
mi-au zis că-mi vor tăia curentul
iar mie-mi cade în cap tot ambientul...

aşa sunt eu de-o vreme norocos
că toate lucrurile-mi ies pe dos
şi dacă vreau să le întorc pe faţă,
daţi-mi dumneavoastră o povaţă!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!