ion ratiu

Luptă

Luptăm pentru viaţă cu viaţa
Şi lupta ne pare mai grea,
Ne-nvăluie noaptea şi ceaţa...
Suspansul ne va alunga...

În peşteri şi văi lunecoase,
Un suflet la umbră de cruci,
În patimi de faptele noastre,
Străini, pe-ale cerului lunci.

Acolo, la loc de odihnă,
Cătând deseori închinare,
Pe-altare de flori şi lumină,
Călcăm pe a tâmplei ninsoare.

Ne este un imn de iertare
Lumina din ramuri de mirt,
Căci nu vom mai ştii că se moare
Din minus spre plus infinit...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În urbea cu plopii ca varga

În urbea cu plopii ca varga
Vom face iubito popas
Trăsura la scară şi targa
Vesel hangiul, la el am rămas

Pe seară vom trece prin piaţă
După naramze, ziare şi-un ceai
La fel cum ne ia soarta din viaţă
Galopul nebunilor cai

Să nu te surprindă o urbe
Cu aerul ei sobru, vetust
Plimbarea pe străzile curbe,
Muzeul cu patul lui Procust

Dughene deschise din zori
Obloanele trase la şapte
Trepăduşi pomădaţi cu unsori,
Jupânesele care vând lapte

poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina şi întunericul

liderilor le place să fie aplaudaţi
dar nu le place să fie bătuţi din palme
că una e momentul solemn
şi alta e limba de lemn

pământul de smoală
smoala ca întunericul
întunericul ca o parte de vină
prin care ajungi la lumină

liliecii nu au vedere
şi zboară numai noaptea
nouă ne-a dat Dumnezeu lumina ochilor
lucrăm de regulă numai ziua
şi în nouă cazuri din zece noi ratăm ţinta

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoria

călătoresc cu un camion hodorogit
şi am cel mai incomod loc

nu ştiu încotro merge,
nici şoferul nu m-a întrebat
unde vreau să ajung

lumea urcă şi coboară din mers
nu văd pe unde trecem,
de fapt nu văd nimic

călătorii se ceartă şi se încaieră
pentru cele mai bune locuri

pe al meu nu-l doreşte nimeni

într-o seară
şoferul s- răstit la mine:
- coboară că am ajuns la cap!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adesea nopţile mă scol

adesea nopţile mă mai scol
ca un nebun din oră-n oră
precum un monstru ce devoră
bunătăţi stropite cu alcool

dar eu am cămara goală
ameţesc după provizii
că visez şi-n somn guvizii
şi un borş fierbinte-n oală

doar atunci când deschid ochii
mă intrigă peste toate
un sictir pe cât se poate
ca de teama babei Dochii

spuneţi-mi voi ce să fac
fără greve sau zaveră
să păşesc în altă eră
dacă toate-mi pun capac?!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem pentru Eminescu

Ţi-e spiritul un înger vis şi val...
Pluteşti tăcut pe lacul de cleştar,
Eşti taina vieţii, blând Luceafăr eşti
Ivit în lumea noastră de poveşti.

Cu flori de tei ne-acoperi tâmpla ninsă,
De dorul tău, de lacrimă cuprinsă,
Cu Eminescu-n gând cutreieram
Şi în lumină, îngeri, alergam.

Lin cânt în suflet... Ploi de flori de tei,
Cad - o ofrandă, iar, din ochii mei.
Zi sfântă-avem de-acum în calendar,
Căci s-a născut poet român cu har.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Croazieră

Răsturnat pe un divan
Un motan îmi toarce în braţe
Şi-o pădure de becaţe
Desenată pe tavan

Toropeală, reverii
Şi mă văd tăind savane
Principate suverane
Mă întâmpin cu solii

Dar mă scutur de emoţii
Totul se dărâmă brusc
Ca un paravan etrusc
Când atacă vizigoţii

Ce e? S-a întâmplat ceva?
Cu o voce de pănuşă
Alt motan cerea din uşă
Locul lui pe canapea

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acoperământul

Te plouă-n nopţi cu praf de stele,
Tu însetata umbră-ţi treci
Şi fiecărei clipe grele
Durerea-i înjumătăţeşti.

Te-ntreb, străin bătut de vânturi
Şi-atât de aspru biciuit
De soarta crudă, frig sau foame:
"Cine mereu te-a osândit?!"

- E omul, Doamne! Frământarea...
El pe Iisus l-a osândit!
De el mi-e tulburată fiinţa!
El m-a scuipat, el m-a jignit

Întocmai, Tată, ca pe Fiu-Ţi!
Dar Tu-mi eşti acoperământ,
Tu-mi potoleşti foamea şi setea
Prin pace, lege şi cuvânt.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp de iubire

Sângerează de jar
Vulcanii de nectar...
Arde mocnit, în afară şi în mine,
Anotimp de iubire.
Râu de stele coboară
Peste gânduri vibrând în cascade,
În ochi de fecioară.
Un univers de săruturi,
Un evantai de zâmbete calde,
Vioara-ncolţind din pământul
Ce freamăt de vară împarte...
Un semn izvorând din pământ,
Un imperiu-cuvânt.
Caleidescop de petale,
Doar spinii tăcerii
Aleargă pe tălpile goale.
Iubesc trandafirii!
Prin spini îmi împletesc vise...
Se-nalţă iubirea
Pe catafalc de poeme nescrise.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinci poeme pentru ieşirea din apă (În memoria poetului Ion Stratan)

I

De multă vreme
Urmai un drum sângerând
Sângele drumului devorând
Sângele trupului întru zidire.
Prin rigole de plastic
Păpădia nu mai înfloreşte
Ora se-ntunecă vântul moare
Printre molizii uscaţi

II

Duşi sunt viii
La marele iarmaroc al iluziei
Cei lăsaţi pe la vetrele lor
Îşi aprind ultimele lumânări
În timp ce tăcerea prinde rădăcini
Printre mestecenii loviţi de trăsnet
Prin fagurii risipiţi în diaspora morţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Pascal Vlad din Risipiri în retină
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!