iubirea dintre frati

Sora mea

vaca are ochi atît de blînzi
şi mă înţelege mai bine
decît voi, fraţi ai mei, pe mine

Pentru că voi nu m-aţi mai vrea
şi m-aţi goni departe
mult mai aproape de moarte
decît vaca, prietena mea...
...

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că iubirea este oarbă. Eu cred că iubirea vede ca un adevărat linx. Nu inventează, nu imaginează virtuţi care nu există. Numai că, odată cu trecerea timpului, fie că virtuţile dispar, fie că încetează să-l mai mişte pe cel îndrăgostit. Nu se înşală deci, ochii iubirii. Intervine timpul şi strică, uneori, graţia iubitei, alteori ardoarea îndrăgostitului.

Constantin Tsatsos în Aforisme şi cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Floarea frumoasă a sufletului meu
Luată gingaş în mâna ta
Oriunde ar fi murit
Rămâne o amintire
Iubirea ce o simţeam
Nicicând nu va muri

Stau şi aştept de-acum
Iubirea - alta să vină

Lumea toată e a ta
Acum şi pururea
Ura şi dispreţul vor dispărea
Rămâne să mai zicem
Adio, suflet ce mi-ai fost drag...

acrostih de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâna mea de lacrimi...

Fântâna mea de lacrimi e adâncă
Şi disperarea nu-şi mai află hat,
Uitarea, ca o boală, ce suflete mănâncă,
Nu în străini, ci-n neamul meu, a secerat.

Nu ştiu cu ce-alifie sufletul să-ţi vindec,
Cu ce să picur rătăcirii tale ochi,
Rog cerului lumină de descântec,
Ca să desţelenesc al tău deochi.

O piatră grea mi-e a ta nepăsare,
O moarte care-şi sapă-n trupu-ţi loc,
Trezeşte-te, mă doare-atât de tare,
Când te-ndoieşti de marele noroc.

Deschide ochiul îmbibat cu zgură,
Priveşte fratele, trimis de Dumnezeu
Şi pe acel ce secole te-a injectat cu ură
De tot ce-i românesc... şi e al tău!

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fiinţelor ce cutezaţi a deschide acest caiet, respectaţi-l că în el este al inimii secret - Iubirea. Iubirea este forţa motrice a existenţei noastre. Fără iubire suntem visuri fără aripi. Fie ca toţi să reflectăm la adevărurile pe care le-am citit şi să ne ajute să devenim discipoli şi mai curajoşi decât eram când am început această lectură.

Camelia Opriţa în Jurnal
Adăugat de Ioan Ioant
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Eminescu

Eşti busuiocul care a sfinţit izvorul
Şi steaua ce luceşte-n lacul
Unde mai plânge dorul!
Eşti floare-albastră-n ochii mei,
Mirificul parfum de tei!
Iar seara-n bucium te prefaci
Când strigi şi îi aduni pe fraţi!
Tu eşti dorinţa cea mai vie
Pentru eterna, dulcea Românie!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte sfântă, binecuvântată

o mare de lumini ţinute în palme
inundă orasul în drumul spre casă
unde sunt întinse bunătăţi pe masă
unde se concentrează secundele calme.

Cristos a înviat din morţi
cu viaţa pe moarte călcând
iertare peste lume dăruind
este iubirea aleasă dintre sorţi.

e linişte şi pace e sărbătoare dulce
iepuraşi de ciocolată ouă roşii cozonac
fiece creştin petrece după bunul plac
e noaptea când nimeni nu vrea să se culce.

povestea milenară o scriu ca un cirac
cu tradiţii sfinte din vremea lui Neculce.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu n-ar fi fost iubitor de om...

Iubirea este nu numai un adevăr, este în acelaşi timp şi identitatea omului care îl defineşte ca om şi-l face unic în lucrarea divină. Dacă Dumnezeu n-ar fi fost iubitor de om, acestuia nu i-ar fi fost încredinţată iubirea.

poezie de Camelia Opriţa din Jurnal, Universul Iubirii (25 decembrie 2005)
Adăugat de Elena Vlaici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea noastră

Îţi mai aduci aminte cum,
În dezmierdarea verii,
Iubirea o negam necum
Desculţi pe malul mării,

Cum ne ţineam de mână strâns
În dimineţi senine,
Şi ascultam al mării plâns
Mişcaţi adânc în sine?

Cum fiecare răsărit
Ne sugera că moartea
Iubirii care ne-a unit
Pieirii-i va fi soarta,

Că vecii-n veci ne vor avea
Împărtăşind iubirea,
Precum de-atunci puteam jura
C-aceasta ni-i menirea?

[...] Citeşte tot

poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoşani (4 octombrie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul acela ciudat, jerpelit şi desculţ, se consideră cel mai liber dintre oameni, deoarece n-ar fi, chipurile, sclavul patimilor şi pasiunilor sale şi s-ar supune legilor dăruite Atenei de glorioşii ei străbuni şi pretinde că ar fi cel mai liber dintre oameni, datorită faptului că n-ar avea nevoie de nimic cu excepţia strictului necesar de hrană şi îmbrăcăminte...

citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!