zadarnic

N-are rost...

Să avem prieteni?
N-are rost!
Să nutrim
speranţe şi visuri?
N-are rost!
E mai bine să hulim
lumea nebună
în care trăim.

Prefer să mă retrag
în profunzimea eului meu,
unde tot ce e lumesc
şi stricat
reuşeşte
să rămână fără ecou.

Prefer să pierd totul –
prieteni, speranţe şi visuri...
Să le pătrez,
e zadarnic efortul!

[...] Citeşte tot

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ORICATE CUIE !!!

Oricâte cuie mi-aţi bătut,
Încercând să fiu distrus,
Eu am luptat şi am tăcut,
Pentru a ajunge sus.

Nu mai încercaţi zadarnic,
Să demolaţi ce am construit,
Voi merge înainte falnic,
Cu paşi mărunţi spre infinit.

Mă criticaţi că nu-s modest,
Eu vă arăt doar cine sânt,
Cum am trecut al vieţii test,
N-am fost o umbră pe pământ.

Am să trec şi eu în nefiinţă,
Fiind un simplu muritor,
Am avut o singură dorinţă,
Să fac ceva folositor.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunsă la vedere

nu-mi spune că mă vinzi
răscolitor şi straniu
prin noaptea mea când trec
planete de uraniu

zadarnic mă expui
la tirul cu săgeţi
în carnea mea dorm pâlcuri
din luptătorii geţi

străin, însă de-al casei
pierdut în câte-un act
şi îmbrâncit de lume
cu fiece impact

sechestru pe argilă
comandament sau lest
în sâmburele de foc
e numai un protest,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai scriu o poezie

Când mi-este dor de tine,
În liniştea târzie,
Cu lacrimi şi suspine
Mai scriu o poezie.

Sub clar de lună plină
Aş vrea să-ţi simt căldura,
Dar tot ce mă alină
E ritmul şi măsura.

Tânjesc să-ţi aud glasul
Ce mă-ncânta odată,
S-admir cum calcă pasul
Ca rima încrucişată.

În ochiul tău şăgalnic
Să văd tot universul...
Ah, totul e zadarnic
Mi-a mai rămas doar versul.

poezie de Octavian Cocoş (5 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linguriţa muşcă

taie prăjitura cu iubire
de ciocolată o face
duci la gură delicat
parcă ai împleti o cunună
de flori îţi lunecă din linguriţă
pe buze în gură şi nu-ţi pasă
dacă are prea mult zahăr
beţia de arome pune stăpânire
pe creier şi te simţi
ca o albină nebună
sorbind nectar dintr-o floare
de lotus
aproape încerci un cântec
zadarnic priveşti lingura goală
îngândurat la lumina stelelor
te întrebi dacă glicemia n-a crescut?

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipostaze

în dimineţi de floare tânăr este
parfumul năvălind în om pe nară
şi în grădini îs frumuseţi ce cară
eternitatea dulce, de poveste.

tăcerile acolo-mi te visară,
tezaur de lumină stând în veste
în aer săvârşind mirare peste
sărutul ce ţi-am dat pe vorbă-aseară.

zadarnic plângi de n-ai amaruri hâde
şi nu înmugureşti în tine spini
o jale să îţi fie-n gânduri gâde.

spre senectute dacă urci tulpini
corola-nţelepciunii îţi surâde
dar viaţa ta abia de-o mai suspini.

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Pămpălăul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea fiartă

se săvârşeşte taină-n nopţi cu frică
de zei ce-şi injectează verb oxalic
în mult prea plinul morbului cefalic
şi din născare ou cu miez îl strică.

în forul social şi animalic
al oamenilor temple ce ridică
un brâu de aştri zodii ne indică
tăcerii noastre-n nimb de zvon metalic.

culeasă-i a ta vorbă din olimpuri
şi după a ta rugă însetez
în toate ale-nchinăciunii tipuri.

zadarnic îmi va fi cercetez
aceste de aureolă timpuri;
martir iubirii, crucea-mi fierbe-n crez...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Poliţistul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cer ghemotoace de lana

pe cer ghemotoace de lâna
ca turme de nori în mişcare
se trec înspre zarea ce-ngână
amurg cu apusul de soare

cerşeşte natura amarnic
veşmântul croit din omături
priveşte cortegiul zadarnic
şi-adoarme-n cernitele-i pături

în noapte se roagă ca vântul
să-mpingă din urmă spre ea
ciopoare ce-acopăr pământul
cu voaluri cernute de nea

spre zi năzuinţa îşi pierde
când zorii pictează uitare
azur peste palidu-i verde
răspuns la nocturna-i visare

poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul s-a oprit la mantinelă

(exerciţiu liric)

I

stropi de ploaie rece peste faţă
am plecat subit fără umbrelă
oraşul s-a oprit la mantinelă
aşteptând să treacă o paiaţă

vulturi de ninsoare-mi dau târcoale
lumea parcă nici nu s-a născut
bântuite de un spleen acut,
străzile o iau încet la vale;

orice părere pusă la index
zadarnic trece cu sublim efort
dinspre sacrificiu spre confort
evazivă ca o dura lex.

II

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna

întotdeauna
voi spune despre mine lucruri
pe care tu le vei crede
când eu nu le-am mai crezut

întotdeauna voi fi
cu o clipă mai târziu
decât clipa în care sunt

îmi voi lăsa pe rând
în mâinile tale mantiile,
pe care zadarnic mi le fluturi
prin faţa ochilor

mai bine caută prin ierburi
urma proaspătă de sânge

smuls din hlamidă,
fuge sălbaticul gol,
chircit de foame şi sete.

poezie de Silvia Velea din revista "Citadela literară"
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!