Poezii despre usi deschise, pagina 10
* * *
ah, despărțirile din trup
și despartirile din carne
în adanc ghiara mai doarme
pe-nserat ușile deschise
în geamuri a nins
cu atâtea pasari moarte
în ultima zapada
căutatorul pune steag
ca nimeni să vada
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre somn, poezii despre ninsoare, poezii despre moarte sau poezii despre drapel
Coborâș încheiat în speranță
... am coborât pe scară, până în adâncul inimii
și-am dat de uși închise,
vreo șase,
niciuna spartă, deși se încercase
și cu bocanci în ele se lovise,
de către mulți, din juru-mi întregimii
și am reurcat, tot răsuflând din greu...
Surpriza; te-am găsit pe tine... pe-un antreu!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre încălțăminte, poezii despre surprize sau poezii despre inimă
Rugă
Nimeni nu obligă
Pasărea să cânte
Nici despot, nici rigă
Nu pot s-o-nspăimânte!
-------
Amușină înserarea,
Sufletele celor duși
Stau de strajă pe la uși
Fără care nimeni nu-și,
Mai suportă-nsingurarea
Dați-mi aripi pentru rugă
Că eu mă topesc de dor
Viața noastră e un zbor
Interior!
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre păsări
- poezii despre muzică
- poezii despre dor
- poezii despre aripi
Departe
Afara ploua
Privesc pe fereastra
E fix ora noua
Si totul e gri.
Tu dormi far' de vise
Pe perna albastra
Cu brate deschise
De mine nu stii.
Eu strig dupa tine
Privind pe fereastra
Departe de mine
Tu te vei trezi.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- citate de Vlad Bălan despre visare
- poezii despre timp
- citate de Vlad Bălan despre timp
- citate de Vlad Bălan despre somn
- poezii despre ploaie
- citate de Vlad Bălan despre ploaie
- poezii despre ore
- citate de Vlad Bălan despre ore
- poezii despre albastru
Patru uși ( extras din Numele vântului' )
Poate că cea mai mare însușire a minții noastre
este abilitatea de a face față durerii.
Gândirea clasică ne arată care sunt cele patru uși ale minții
prin care fiecare trecem în funcție de propriile necesități.
Prima este ușa somnului.
Somnul ne oferă un refugiu
unde putem să ne ascundem de lume și de toate durerile ei.
Somnul marchează trecerea timpului,
distanțându-ne de lucrurile care ne-au rănit.
Când o persoană este rănită, de multe ori își pierde conștiența.
Similar, cineva care primește vești traumatizante
devine adesea letargic sau leșină.
Acesta este felul în care mintea se protejează de suferință,
trecând pragul primei uși.
A doua este ușa uitării.
Unele răni sunt prea adânci pentru a putea fi vindecate
sau prea adânci pentru a fi vindecate repede.
Mai mult, unele amintiri sunt pur și simplu chinuitoare
[...] Citește tot
poezie de Patrick Rothfuss, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre durere, poezii despre vânt, poezii despre uitare, poezii despre suferință, poezii despre realitate sau poezii despre protecție
Rugă
moto:
Nimeni nu obligă
Pasărea să cânte
Nici despot, nici rugă
Nu pot s-o-nspăimânte!
------------------
Amușină înserarea -
Sufletele celor duși
Stau de strajă pe la uși
Fără care nimeni nu-și,
Mai suportă-nsingurarea
Dați-mi aripi pentru rugă
Că eu mă topesc de dor
Viața noastră e un zbor,
Interior!
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ferestre deschise
Daca vei parasi această primăvară si visul rătăcit,
Trezește-mă cu vântul ferestrelor deschise spre apus!
Dă-mi nemurirea lunii și împletește-mă cu-n răsărit,
Ce-ascunde in perdele de uitare, tot ce eu nu ți-am spus!
Pe mări pictate-n ochii tăi am ancorat corăbii între nori,
Însă furtuni le-au risipit la țărm uitat, scăldat de ploi!
Azi, pescăruși te-au sărutat cu vântul care îmi dă fiori,
Doar prin eclipse rătăcite ne mai atingem amândoi!
Ce vina port si cum sa fug? Ce-mi lași în sufletul pierdut?
Mă duci pentr-o secundă într-un abis uitat în flori de val,
Prin stropii ce se sparg la țărm pășesc ca un necunoscut,
Sunt naufragiat și-un orizont mă învelește cu-acest mal!
Un vis a mai rămas acum stingher prin nopți de catifea.
Iubirea mea te-a căutat mereu in frunzele cu ochi căprui!
Doar cântecul de valuri te-adoarme în stele și-n inima mea.
Cocorii care strigă acum în depărtari, te roagă să rămâi!
poezie de Daniel Luca
Adăugat de Daniel Luca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre sărut, poezii despre secunde, poezii despre prăpăstii sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Doamne
Doamne tu esti bucurie
in sufletul istovit
de drum
tu esti sprijin si iubire
pentru faptura de lut
tu ne tii de mana
cand pasim pe
drumul vietii abrupt
tu ne astepti cu
bratele deschise
cand ne despartim de trup.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre lut, poezii despre iubire sau poezii despre bucurie
Materie transparentă
treceau stelele spre dimineață
cu coifuri strălucitoare
ca o armată romană
bătută de daci
noaptea coborâse de pe cal
și bea apă dintr-un izvor
sângele meu se dilata
până devenea răsărit
deveneam lichid și mă
strecuram pe sub uși
treceam prin nările cailor
către mine însumi
eram materie transparentă,
semănam cu sufletul
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre noapte, poezii despre dimineață, poezii despre armată sau poezii despre apă
Frontal impact
Fum cenușiu, sau abur, se întrevede pe asfaltul ce-l străpunge
trezind din plictiseală un voiaj de-o zi anostă, oarecare
și, încet, din iute avans, dintr-un convoi rulând mișcare
se înfiripă un nedorit, tulburător dezastru... cum că viaț-ar frânge.
E-o nemișcare mută în table răspândite, strâmbe, mâzgăleli lichide,
ca vidul dintr-un cosmos bănuit că așteaptă o nouă expansiune...
când, slab, mai puțin slab, aproape evident printre priviri livide
de dincolo de uși zdrobite, se aude câte un scâncet... ca o rugăciune.
E-o luptă între tremurat de neștiut de rău, de văz la multă suferință,
ce-ndoaie genunchi parcă cu îmbulzeală a minții, asurzire,
până când lung ce pare timpul de-o secundă, brusc e-o viguroasă tresărire
că se moare alături, pe tăcute aproape... moare parcă eu-mi în altă ființă.
Puteri nebănuite se renasc să rupă uși, să sfarme, demoleze colivii
Și, răgnete răzbat plămâni în suplieri de ajutor să nu stau, s-ajut semeni,
copii transfigurați cu sânge prelingând obraji și ochi încremeniți între palori de cremeni...
îs străfulgerat, dar trece apoi... doar pentru unul viața a luat culori finale-n pete albăstrii.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre table, poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre roșu