text de gregorie viceu

Pierde tot mai mult teren acel model de lectură pe care îl consideram noi fundamental şi de care, eu cel puţin, ca profesor de literatură, mă simt ataşat. Modelul ăla de lectură în care te închizi într-o cameră, într-un spaţiu izolat şi-ţi acorzi răgaz, îţi acorzi tihnă şi citeşti un text cu atenţie... Este un model de lectură în evident declin şi evident aici competitorul fundamental îl reprezintă internetul.

citat din Liviu Papadima
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorului universitar Mihai Rusu, care a plagiat după cărţile mele; deşi l-am sesizat oficial, într-o comisie de concurs din 2009 a închis ochii asupra plagiatului şi incompetenţei lui R. Madjar: "corb la corb nu-şi scoate ochii"

Porunca opt din decalog
Ai încălcat (nu eşti milog),
Cu al meu text, un pic coafat,
Tu cartea, ştim, ţi-ai îngroşat;
Vai, Rusule, eşti vinovat,
Că m-ai furat!...

hexagramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (12 septembrie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contează?

încă un capitol din viaţa mea s-a încheiat.
-al câtelea?
-contează?
important că e urbea mulţumită.
au făcut analiza pe text
şi după slujbă,
în drum spre casă
critica personajele.
ei altfel ar fi procedat.
-cum anume?
-contează?
toţi se cred actori mai buni.
poate că sunt.
totuşi cineva avea un costum şifonat,
iar o credincioasă a venit în pantaloni,
avea tocurile de la pantofi roase,
am văzut când a îngenuncheat.
m-am rugat azi.
-din suflet?
-contează?

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţii de viaţă

învăţ să consider credinţa o virtute
suferinţa ca un exerciţiu cu pretext
ador ritmul şi cadenţa gândirii revolute
preludiu sentimental la fiecare text.

uneori mă pierd în absenţa luminii
trăind cu eleganţă tot ce-mi este dat
întru adânc în mine să scot spinii
înfipţi în inima rănită de păcat.

iubesc culorile care îmbracă timpul
în care se dizolvă falnicul curcubeu
la marginea melancoliei se extinde câmpul
în care rodeşte fericirea mereu.

învăţ să mă transform ca anotimpul
care sfidează moartea sufletului meu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oscilaţii în gândire

Cenzură pe gânduri,
Cenzură pe sentimente,
Am motivat absenţe,
La rubrica salvăm aparenţe,
Fără interferenţe.
Sentimentele sunt ca un pendul,
Te ridică până la cer sau te aduc la nivelul sub.
Într-un ritm sacadat, sentimentu-i temporar,
Te scufundă în abis sau te duce în extaz.
Dintr-o extremă în alta,
Oscilează soarta,
Ar plânge şi arta,
Dar lacrimile-s uscate,
De tăceri, ce-au fost uitate.
Oscilaţii de context,
Când note de subsol,
Când sublinieri pe text,
Dependent de sens,
Pictez rezoluţii scindate-n univers.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul scrie o carte sau pictează un tablou cu anumite culori pe care le pui tu la dispoziţie, cu un text pe care îl scrii şi tu. El alege o parte din lucrurile pe care tu le faci şi le încheagă într-un fel, dar nu e datoria lui să te înveţe. El spune "dă-mi roşu!" şi tu te chinui să produci nişte roşu, sau zice "mai adu galben!" şi tu te chinui să fabrici puţin galben, după care le combină şi pictează cu ele. Asta dacă e să fiu aşa, foarte plastic, dar nu poate el să facă galben în locul tău.

citat din Şerban Pavlu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumânări de ceară

Privirile noaste, acum necunoscute,
sunt vânt în mare şi nisip în oase...
Doar un neverosimil accident aduce-n noapte,
o rază de soare în ochii unui tânăr bărbat
dispărut în primăvara ce devreme ne-a lăsat.
Sunt zile ieşite din cărţi necitite
ca dimineţile născute amurgite,
paşi leneşi ai unei vieţi ce pare inventată,
sunt răni sub piele şi viaţă de rugină sărutată,
o biata şi întunecată intuiţie,
un text scontat în confuzie,
trenuri oprite în detenţie,
lumânări de ceară în reflexie.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actele ratate sunt fenomene care se produc când o persoană pronunţă sau scrie, dându-şi seama sau nu, un alt cuvânt decât cel pe care vrea să-l rostească sau să-l aştearnă pe hârtie (lapsus); când citeşte într-un text imprimat sau manuscris un alt cuvânt decât cel realmente tipărit sau scris (falsă lectură); sau când aude altceva decât ceea ce i se spune, fără ca această falsă percepţie auditivă să ţină de o tulburare organică a aparatului auditiv.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi iezi

Un edut umbla la scoala
era harnic, silitor
Si nu incape indoiala
Era foarte ascultator

Ii placea grozav cititul
Orice text necunoscut
Ii placea un pilc de iarba
Care trebuie pascut

Matematica, nici vorba
Pe iedut nu-l speria
Cit fac unu si cu unu
Pe cornite socotea

Sta cu un baietel in banca
Iedul cumintel, micut
Iar baiatul din potriva
Zbintuit ca un edut

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele mele amintiri despre Shakespeare: o pastă sonoră împroşcată de actori care jucau cu pasiune şi fără să se sinchisească prea tare de text. Apoi a intervenit marea revoluţie de la Stratford: sensul devenea primordial, era dezbătut, analizat, şi pus în practică de nişte minţi inteligente; a juca în versuri devenea un artizanat curat şi cinstit... La puţină vreme, apărea o nouă problemă – actorii au început să confunde versurile şi limbajul cotidian, crezând că era de-ajuns să vorbească la fel ca în viaţă. Versurile deveneau obişnuite şi fade, datorită unei dicţii oarecare, indiferente. Piesele îşi pierdeau incandescenţa şi misterul.

citat din Peter Brook
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!