Poezii despre suntem doua libertai, pagina 10
Să visăm că suntem singuri
Valsul să ne-nalțe-n nouri,
să ne facă să plutim,
eu să mi te strâng în brațe,
unde suntem, că nu știm.
Să visăm că suntem singuri,
pe-o planetă-ndepărtată,
tu să-mi dai inima mie,
eu să-ți dau,
viața mea toată,
și tot restul vieții mele,
cu tine să mi-l petrec,
cât pe lume, vom mai fi
și prin viață am să trec.
poezie de Eugenia Calancea (24 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre visare, poezii despre vals, poezii despre inimă sau poezii despre dans
Rondelul trecerii prin lume
Cine suntem și unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim,
Dar nu putem ca să pricepem
Al veții sens ce ni-l urzim...
Ce e lumea nu-nțelegem,
Nici pe Pământ cum răsărim,
Cine suntem și unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim.
Noi suntem tentați să credem
Că-n acest loc doar poposim,
Apoi spre viitor să trecem
Luați în zbor... de Heruvim.
Cine suntem și unde mergem?
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor sau poezii despre viitor
Două porții...
Mi-am luat două porții
Din surâsul tău dăruit,
Buchet din lacrima vieții
În palma iubirii-nflorind.
Mi-am luat două porții
Din apa sfințită, aprinsă,
În candela nuferilor albi
De inima noastră cuprinsă.
Mi-am luat două porții
Și-aș fi luat puzderie din timp,
De nu mă pierdea singurătatea
În sânii arși de stele și nisip.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre sâni, poezii despre stele, poezii despre singurătate, poezii despre nuferi, poezii despre nisip sau poezii despre cadouri
Sonetul 36
Noi doi, mărturisesc, suntem două ființe
Chiar dacă în iubire formăm un singur tot,
Dar o să-ndur doar eu acele umilințe
Făr' ajutorul tău, atât cât o să pot.
Iar ale noastre două iubiri au și un rost,
Însă în viață ura pe noi ne-a dezbinat
Și chiar dacă nu șterge iubirea care-a fost
Ea fură din dulceața amorului curat.
Și n-o să-ți pot permite mereu așa ceva
Căci m-am căit de vină și nu mai vreau scandal,
Iar tu nu ești capabil să mă cinstești cumva
Că nu vrei să-ți știrbești prestigiul tău moral.
Dar eu atât de mult te îndrăgesc pe tine
Că simt că faima ta mă-nalță și pe mine.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- citate de William Shakespeare despre iubire
- poezii despre vinovăție
- citate de William Shakespeare despre vinovăție
- citate de William Shakespeare despre viață
- poezii despre scandal
- poezii despre curățenie
- citate de William Shakespeare despre curățenie
- poezii despre celebritate
- poezii despre ajutor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Præmaturi
Când, la bătrânețe, le mor prietenii
Oamenii nu-s chiar atât de triști,
Iar asta pentru că iubirea lor pășește-un pic mai încet
Și nu poate extrage imediat din rană o durere-atât de mare;
Apoi, ei sunt fericiți să fie singuri printre multele lor amintiri,
Dar asta nu pentru mult timp.
Noi suntem tineri și ne mor prietenii
Pe neașteptate, și iubirea noastră grăbită-i ruptă-n două;
Astfel c-amintirile ni-s singurele speranțe care devin neant.
Suntem abandonați și singuri, asemeni oamenilor bătrâni;
Ar trebui să fim morți,
Dar mai sunt ani și ani în care vom fi încă tineri.
poezie de Margaret Postgate Cole, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre bătrânețe, poezii despre tristețe, poezii despre tinerețe, poezii despre prietenie, poezii despre maturitate sau poezii despre fericire
Cugetare
Parcă alergăm prea mult
N-avem timp să mai zâmbim
Suntem prinși într-un tumult
Și trăim ca să muncim.
Lăcomia ne e mare
Astăzi banul este zeu
Și-n a noastră îngâmfare
Am uitat de Dumnezeu.
Nu ne pasă de natură,
Că suntem stăpânii ei
Facem multă tevatură,
Ne dăm mari fără temei.
Și poate vedea oricine
Cât suntem noi de făloși:
Cimitirele sunt pline
Doar de oameni valoroși.
poezie de Octavian Cocoș (6 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre valoare, poezii despre uitare, poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre natură sau poezii despre muncă
Imnul zânelor
Sosit-a timpul să venim,
pe neamu-acesta să-l trezim.
Să urmăm legea strămoșească,
destinul nostru să-mplinească.
Refren 1: Noi suntem zânele,
VENIȚI!
La focul sacru,
VĂ TREZIȚI!
De când Zamolxe ne-a chemat,
din ceruri noi ne-am întrupat,
să vindecăm acest popor,
să-i trezim dorul de izvor.
Noi suntem zânele,
VENIȚI!
La focul sacru,
VĂ TREZIȚI!
[...] Citește tot
cântec, versuri de Octavian Sărbătoare (18 octombrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre legi, poezii despre imn, poezii despre foc sau poezii despre dor
Solubil
Când plouă, nu mai scriu, e poezie
Afară, nu la mine pe hârtie,
Ce s-a udat și sfârâie, ca semn
Că arde numai pentru că-i din lemn.
De dorul tău, de ce mă rup în două
Ca un tăciune, când pe mine plouă
Și de ce, negru, mă dizolv apoi,
De doru-ți, când nu suntem amândoi?
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (25 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre ploaie, poezii despre negru, poezii despre lemn sau poezii despre hârtie
Întreg
Tu ești copacul meu, eu ale tale ramuri,
Mi le ferești de vânt, de viscoliri și ploi,
În valsul primăverii pun verdele ca flamuri
Iar tu îmi mângâi floarea ce înflorește-n noi.
Îți dăruiesc iubire chiar dacă tu nu crezi
Și-ți pare că la altul am inima și gândul,
În nopți cu lună plină și visele-ți veghez,
Adorm abia la ziuă, aștept să-mi vină rândul.
Suntem o lume-ntreagă făcută doar din noi
Și nimeni niciodată nu ne va rupe-n două,
A noastră-i nemurirea căci vieții-am pus altoi
Din dragoste curată în dimineți cu rouă.
Să te zăresc vreodată?-N-am cum... suntem întreg;
De-ar fi să mor cândva- nu pot să te dezleg,
Rămânem o coroană de frunze și de flori
Sub mângâieri de lună, noi, veșnic visători!
poezie de Angelina Nădejde (11 martie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre vânt, poezii despre verde sau poezii despre somn
Ninge...
Ninge peste mine, ninge ca-n povești,
Mă topesc în faldul umbrelor lumești.
Și mi-e dor de mâna gândurilor tale,
Tot altarul nostru strigă în petale.
Nu mai știu nici ora care să te-aducă,
Te-ai pierdut în toamna visului-nălucă,
Mi-este gri în sânge și te-aștept sfioasă,
Ninge cu iertare din iubirea noastră.
Suntem două unde ce nu s-au văzut,
Două cânturi-sfere care au tăcut,
Mi se face moarte-n gleznele cărunte
Și-ți adorm privirea-n triste amănunte.
Te iubesc de-o eră și încă pe-atât,
Ninge-mă în clipa zborului durut,
Mi-este teamă iarăși de plecări de humă,
Vino să petrecem într-un fulg de spumă!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre sânge sau poezii despre păr cărunt