Poezii despre rima, pagina 10
Sonet
Se zice și s-a zis că-i un secret
Al artei, să compui macame-arabe,
Să știi să faci o odă unei babe
Și, fără fond, să faci un bun sonet.
Deci vreau cu orice preț să fiu poet
N-am fond, precum vedeți, și versuri slabe,
Și-njur și numai tropotind silabe
Și șterg mereu și șterg și merge-ncet.
Opt versuri le-am făcut! așa cu gluma,
Dar stante pede iată mai un vers,
O, de-aș găsi acum o rimă-numa;
Dar haid! și fără rimă văd c-a mers.
Eu sute de sonete-ți fac de-acuma!
Arhangheli, trâmbițați prin univers.
sonet de George Coșbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Se zice și s-a zis că-i un secret
Al artei, să compui macame-arabe,
Să știi să faci o odă unei babe
Și, fără fond, să faci un bun sonet.
Deci vreau cu orice preț să fiu poet
N-am fond, precum vedeți, și versuri slabe,
Și-njur și numai tropotind silabe
Și șterg mereu și șterg și merge-ncet.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țărâna cotidiană
mă doare talpa gândului pășind prin țărână
eterna țărână
nu sunt decât un fluture în vânt
unde am ajuns
desigur nicăieri
aripa sufletului s-a frânt demult
am privit lumea în față
nu am știut că nu mă vrea
eram un biet venetic rătăcit printre ei
nu m-au văzut ca om
nici ieri nici mâine
de ce faci caz
de un lucru fără haz
azi sunt un sărman acrobat
căzut de pe scena unei vieți de...
rima să o cauți tu..
în târâna cotidiană
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petiție în recurs
E lumea plictisită de-atâta poezie
Ce curge râuri, fluvii, molcom sau în torent
Bătând la porți de glorii în scris de erezie
La dogme seculare... Încălcate evident.
Cum mai ușor e totul, când reguli nu mai sunt;
Poet e prozator, eseist, dramaturg,
E nuvelist, reporter... Ei singuri se încânt,
Filozofând infant sau geniu demiurg.
Fac parte, poate sigur, din invazioniști,
Orbiți de-orgoliu propriu și surzi la rațiune;
Cum dive, dezbrăcate pe sticle, sunt artiști
Și șarlatanii, hoții, conduc o națiune.
Îmi cred încă bun simț de-a respecta canoane
De rimă, ritm, de iamb, troheu... în exprimare;
Nu-ncerc să-mi vând din stol, spunând că-s avioane,
Nici să-ncâlcesc cuvinte, în metafore bizare.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"De neînțeles mă tângui în plictisu-mi de rimă". Păi dacă te plictisești nepoate, apucă-te de altceva, uite de exemplu, de [...] | Citește tot comentariul
Ochelari de cal
A murit natura-n ei,
Vers cu-aromă de virtual.
Scriu perfect, sună banal,
Căci trăirea din condei
Poartă ochelari de cal.
Se îndrăgostesc fictiv
Și se mint că e real.
N-au nevoie de-un motiv,
Pentru a-și nota-n jurnal
Rolul, imaginativ.
Rima e de unde e
Și să sune complicat.
Ce-atâta emoție
Într-o lume de rahat?!
Gânduri la promoție.
E o modă să mimezi
Ceea ce nu ai trăit.
[...] Citește tot
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Travestite
nu e deloc ușor să scriu despre cuvinte
arhangheli naufragiați și fără aripi heruvimi
apărătorii Edenului răstălmăcirii travestite
în miez de noapte traversat pe o corabie cu vele
încurcate
ca pânza de păianjen între culori și litere
silabele mă strigă aidoma regelui malițios
schițat pe coala de hârtie prins între colțurile-ngălbenite
ce râd un pic mai zgomotos
în timp ce dormi pe tine eu fumez
mă joc cu formele ciudate create-n zeci de variante
ce pot să spun la ora șase ce mă privește dintr-un nor
sunt ploaia fără stropi ce cade pe țipetele nesfârșite
halucinez în fumul otravit crezându-mă cuvânt promițător
țigara mi se stinge neglijată dar aprind alta nu mă las
mă-ncurca rima asta blestemată în timp ce fierb ca un cazan
mă simt o topitoare de cuvinte
incendiată-n bălți de tonuri ca o salbă
încerc să uit rimatele cuvinte mai bine ies de-aici
și scriu pe fila următoare
[...] Citește tot
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mereu
Iubirea nu-i un ultimatum...
Nici prima nici ultima, vreau să rămâi
Iubirea din mine nu e doar patul,
Iubirea în mine-i pe locul întâi.
Iubirea nu-i o datorie...
Nici rimă, nici vers, nici fior sau cuvânt,
Ciudată mereu, un pic fistichie,
Ea veșnic ne poartă între cer și pământ.
Iubirea mereu... e doar... iubire,
Sentimentul fiebinte, e nodul din gât
Fiorul din pântec, un vis-amăgire,
Iubirea-i iubire... iubim... și atât.
poezie de Dumitru-Cristian Ștefănescu (6 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru-Cristian Ștefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet floare
Sunt suflet floare sau undă de mare,
și ploaie sau vânt, trecător pe pământ
venit întâmplator cu al meu cânt
sufletul duios să pot să vi-l încânt.
Ce poate fi mai frumos decât o rimă
o privire a sufletului sau o pantonimă
ce ziua vă-nsoțește cu a sa glumă?
Ce înflorește și vă vorbește, ce suferă
și iubește, simte și trăiește cu toată
suflarea de suflet floare pe undă de mare,
zi de primavară, toamnă ori iarnă unde...
fiecare frunză cu a sa culoare pare
o floare.
poezie de Nicola Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versul iernii noastre
Azi am cioplit
un vers din magica plăsmuire
a apusului din era noastră
glaciară,
n-am găsit păsări măiastre
să pun rimă cu triluri,
doar niște biete ciori,
ilustre și lugubre ghemotoace
botezate-n zgomote ancestrale,
dar tu,
nefericita vieții mele
dăltuită-n candelabre de țurțur
vei înțelege că mi-e atâta dor
de palma ta alcătuită din
franjuri de soare,
adună-mă din nisipurile
congelării veacurilor uitate
și redă-mă cursului existențial,
[...] Citește tot
poezie de Ion Țoanță din Rezervația de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghe (pentru toți epigramiștii cu acest nume)
La mulți ani, Gheorghe mărite,
Ce balauru-ai străpuns
Cu sulițele ascuțite,
Dar și Țepeș te-a ajuns...
Dar și tu, ca în legendă,
Mai prejos nu te-ai lăsat
Și cu mutra-ți tare blândă,
Ici și colo-ai înțepat...
E firesc, respecți legenda,
Să fii blând, dară și dur,
Că nu vrei să lași agenda
Goală, fără de cusur...
Nu te supăra Gigele,
Scrisa-mi cum dicteaza rima
Și-nțepările nițele
Nu-mi... diminuează stima...
[...] Citește tot
poezie de Constantin Enescu (22 aprilie 2009)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!