Poezii despre fata morgana, pagina 10
Rondelul fetei de măritat
O fată de măritat
Ce-i venită de la țară,
A-ndrăgit pe un băiat
Cam sfios din cale-afară.
Inima i-a-nfierbântat
Si eu văd seară de seară
O fată de măritat
Ce-i venită de la țară
Stând de vorbă c-un băiat
Ce-i tot cântă din chitară,
Dar nu-i spune de-nsurat,
Cum așteaptă bunăoară
O fată de măritat.
rondel de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fața bună a Universului
O, Univers nemărginit,
Arată-ți, zilnic, fața bună!
Că-n chipu-ți dulce, mult râvnit,
Toate comorile se-adună.
O vrem și azi, o vrem și mâine
Și câte zile vom avea,
Ca să putem servi o pâine,
Fără s-apese crucea grea...
Ea va trimite raze line,
Ce vor pătrunde-n noi, duios,
Și gândurile, ce-s străine,
Pleca-vor în tărâm umbros...
Căci cealaltă față, rece,
Creează doar revoltă, chin
Și-acestea nu vor ca să plece
Când raza neagră-i în destin...
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Împliniri... (23 aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreo zgâtie de fată
Vreo zgâtie de fată
Cărei gura nu-i mai tace,
Ca stigleții-ntoarce capul
Când încolo, când încoace.
Sau o alta visătoare
Care lină și măreață
Are-n ochii-i întuneric
Și mândrie are-n față;
Sau mai mici și mai plinuțe,
Sau mai zvelte și mai slabe,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea la față
Nu te schimba la față Doamne
căci apa dăruită pământului nu ia
forma tălpilor mele
și doar teama lățește soarele
pe tot cerul, imens,
cum e lipit de genunchii mei
un fluid verde
totul e real
când cuvintele mele sunt doar fluturi
împrăștiați peste tot-
toți sunt nefericiți
toți sting luminile.
Nu te schimba la față Doamne
nepăsarea are forma
ochilor triști.
poezie de Maria Anegroaie din Singurătate de înger (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentiment
trenul șuieră
plec
tata cu mâinile ridicate
ca o rugăciune
mama a înlemnit
fără brațe
lacrimile mele lungi
înconjoară orașul
și continentul se-ncâlcește
în încordarea mea
în sfârșit
plâng
ca un copil bine bătut
o băbuța din tren
îmi întinde emoționată
un șervet
și moșulețul îmi face loc
să mă așez în locul lui
stai aici fată dragă
e mai răcoare și mai vânt
[...] Citește tot
poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Crezul
Crezi
într-un bărbat care duce cu fața la spate
o femeie pe pieptul lui
care duce cu ceafa în față
un copil pe spatele ei
care duce cu un obraz întors
un alt obraz neîntors dintr-o parte
în altă parte a noastră
în altă parte a noastră
în altă parte a noastră
cu noi în spate cu spatele la voi
cu voi în față cu fața la noi
în altă parte
din altă parte
aici!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Damme-Jeanne...
Te-am ales după sprânceană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
O, dulce damigeană!
Te-am ales să-mi fi ca soață
Căci din toate nu ești hoață,
Să mă-nșeli tu n-ai cum dară
Te golesc, te umplu iară,
Tu mă-mbii din ochiul gurii
Să-ți simt fructele pădurii,
Eu te iau frumos de toartă
Și-mi deschid a vieții poartă....
Bună ești de pus la rană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
Nu-nchid fără tine-o geană!
Dragă Jană, Sânziană,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perdeaua de nori
face imaginea mai clară decât cea adevărată
și grumazul cu fața care seamănă izbitor
cu baliga de vacă deschide o gură spinoasă
din care descarcă analiza-profeție repetată
de toți la aceeași oră sau înregistrată mai târziu
se ferește puțin perdeaua și raza țâșnește
pe fața puhavă de general de carton adus
de florile mărului în pustiul creat de micimea
personajelor care se uită la hartă neînțelegând
nimeni ce fapte au fost inventate în pauză
perdeaua de nori nu renunță la privitori
acoperă ca o pleoapă ecranul televizorului
nu se vede fața distorsionată de grăsime
deoarece camerele sunt axate pe altă față
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine e fata care cântă la pian?
O fată cântă la pian
Un cântec de iubire
Și ochii ei sunt plini de fericire.
Glasul e ca un murmur de izvor,
Ea cântă un cântec de amor.
Inima îi bate tot mai tare în piept
Și ea cântă un frumos sonet.
Chipul îi radiază de bucurie
Și vocea ei interpretează o frumoasă melodie.
Ea cântă parcă de o clipă, de o oră, de un an
Și toți se întreabă: Cine e fata care cântă la pian?
poezie de Vladimir Potlog (1 februarie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Amintiri
Pe lespedea din fața casei
Stăteam, copil și tu copilă,
Hipnotizat de forma coapsei
Și de mirosul de zambilă.
Desculți, cu mâini îngemănate,
Pe strada fără de lumină
Ne sărutam pe săturate
Făr-a simți vreun fel de vină.
Ne erau buzele flămânde...
Eram olar, erai argilă,
Cu degetele tremurânde
Te modelam, să-mi fii Sibilă.
... Pe lespedea din fața casei
Doar amintirea stă, senilă...
Cu ea, un fir în fața coasei,
Stau eu... visându-te copilă.
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!