am inteles

Am spus un banc sec şi au venit securiştii

pe vremuri
la rând la lapte pe la trei noaptea
spuneam de toate
jucam bâza până am înţeles că niciunul dintre noi
nu dădea
deşi toţi am luat-o

(să fi spus bancuri umede... ar fi venit cine?)

acum
e altă treabă
putem să ne spunem orice şi
iar e rău

fiindcă nu ştiu cum de
nu se mai termină odată
bâza aia

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apolinic şi dionisiac

Am auzit că Dumnezeu a murit
dar când privesc pe înserate
spre ochii tăi ce scânteiau
plini de idei nesăturate
şi visuri din adâncul meu furate
îmi pare că..
l-am regăsit.

Era un zbucium îngeresc
dar ma cuprinzi aşa haotic
şi dacă mă atingi complice
într-un impuls barbar hipnotic
în demonul ce zace-n tine
am înţeles... mă regăsesc.

poezie de Andrada Simion (7 iunie 2018)
Adăugat de Andrada Simion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pactul

ce-mi dai
în schimbul renunţării mele
la tot ce-a fost?
el a tăcut

şi i-am mai zis câteva
aşa
ca la final de concert
când pier uşor alămuri peste fosă

ce-mi dai
în schimbul tinereţii ce ţi-am dat
fără să ştiu
orbule
imun la toate

am înţeles târziu

atâta îţi mai cer
dacă se poate

[...] Citeşte tot

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relaxare

Azi nu mai plănuiesc să schimb nimic,
Mă mulţumesc din toate cu un pic,
Nu mai îmi fac probleme permanent,
Ce crede lumea mi-e indiferent,
Am renunţat să-ncerc să epatez,
Planeta nu mai vreau să o salvez,
Nu mă mai lupt să mă îmbogăţesc,
Mă doare-n cot ce spun şi ce gândesc,
Nu mai râvnesc la faimă şi onor,
Am înţeles că totu-i trecător.

poezie de Octavian Cocoş (22 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost greu

A fost greu la început,
Dar tot în viaţă sa schimbat,
Am înţeles cine-i prieten,
Şi cel duşman ce-am ajutat,

Şi cine a spus demult o vorbă,
Căci un străin te va primi,
Dar cel ce l-ai crezut prieten,
Tot pe la spate va vorbi,

N-am reuşit prea multe în viaţă,
Dar totul are o pornire,
Şi-i mulţumesc duşmanului,
Acum mi-a dato el de stire.

poezie de Silvia Tulbur (7 iulie 2021)
Adăugat de Silvia Tulbur
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pupături, de 8 martie

Vecina, pentru care ard,
Cum virusul colindă glia,
Şi-a pus fotografia-n gard
Să-i pup, de-acum, fotografia!

Dar câinele, văzându-i poza,
Se zbate-n lanţ, apoi, îl rupe;
Am înţeles: sfidând viroza,
Precis, şi el ar vrea s-o pupe!

Şi, peste-atâta sărbătoare,
Din curtea mea, de data asta,
Cu bătătorul de covoare,
Mă pupă, drăgăstos, nevasta!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciune şi frumuseţe

Între crăpăturile unui zid,
o panseluţă înflori în spaţiul arid.
Văzând-o, de îndată am înţeles
că de la cele mai simple
la cele mai complexe,
lucrurile universului conţin
frumuseţea stării de agregare
dând întregului univers amploare.
Atomul neasociat, nimic în sine e...
Frumuseţea-i bucurie,
bucuria-i ambasadorul porţiei de fericire.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire

La Bucureşti ajuns odată,
O doamnă din Academie
Mi-a spus, cu chicoteală, mie
Că-s moldovean cu limba lată.

Şi mi-a mai zis, în băşcălie,
Că am pronunţia stricată,
La Bucureşti ajuns odată,
Cea doamnă din Academie.

Că limba mea a fost călcată
De ruşii din sălbăticie
Am înţeles că ea nu ştie
Şi am vorbit o limbă lată,
La Bucureşti ajuns odată...

rondel de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Planta învăţând olandeză

Timpul moare!
Put secundele cu inimile deschise
Se aud minutele cum bat
Orele călăresc minutarele interzise.
Număr
pajiştea cu o umbrelă din care ploaia
şi-a anunţat deschiderea
fulgerului. Ştii! Ştii!
Ştii să te laşi
cu paşii pe spate. Punct!
Am înţeles că sunt un garaj
din care
se aud
motoare cu îngeri în spinare
în picaj.

Nu, tremur de frică să nu vină iarna!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimensiuni de timp

Târziu am înţeles
golul rămas
într-un cerc de vise albe,
drumuri necunoscute
în intersecţii de ninsori
cuvinte sub semn
de întrebare
din iarna plecării tale.
Dezleg paşii pribegiei
din hotarul depărtării
dimensiuni de timp
în unghiuri albastre
de cer.
Am învăţat
să cânt balada
răsăritului de soare
în toamna vieţii
ritm de miracol
din cartea speranţei.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!