Poezii despre Limba romana, pagina 10
Dulce mamă Limbă Românească
Dulcea noastră mamă
Limbă Românească
niciodată-n teamă
n-o să te rostească
Limbă Românească
fagure ne ești de dor
nicidecum o mască
s-o purtăm în cor
Fagure ne ești de dor
niciodată-n teamă
numai în tricolor
dulcea noastră mamă
Limbă Românească
veșnic toți trăiască
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Eu nu mai am limbă
Limba mea am uitat-o în gura mea
căscată în timp ce o picătură de ploaie
de pe vârful ei se scurgea altădată
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie interactivă
Cartea mea cică e marfă
și-au pus-o deci sus pe raft
de-acolo cântă la harfă
al meu înger pus pe caft
N-am ce căuta pe raft
raftul meu poftim e mâna
ea-mi șterge visul de praf
potrivind pe ceruri luna
Raftul meu poftim e mâna
ea poate cânta la harfă
prietena mea limba româna
prieteni nu este marfă
Luna doarmă sus în rafturi
poezia mea zguduie paturi
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.Rondel limbii române
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o asacult
Și renumele să-i crească,
Vorbită fie cât mai mult,
Iar de Pronia cerească
Va creea în timp tumult,
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o ascult.
Cel plecat să "rătăcească"
S-o țină obiect de cult,
Iar de poate s-o vorbească
Așa cum o făcea demult,
Limba dragă românească
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somnoroși elevi, eleve
Somnoroși elevi, eleve,
Pe la ore se adună,
Se ascund pe după bănci.
Asta-i bună!
Trece timpul repejor,
Ore în neștire fac,
Să se pregătească bine -
Pentru bac'!
La română sunt subiecte...
Îți vine să dai din TURCĂ,
Că româna asta grea,
Te încurcă!
După nota obținută
Vine mama să îți spună,
Că ești prost, îți dă o palmă...
Noapte bună!
parodie de Claudiu Românu, după Mihai Eminescu (19 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mica Unire pentru România Mare
Istoria de vremuri înveșmântată
Și-n lacrimile năzuinței scăldată,
Aduce glorie, de-a nu fi uitată,
Când Mica Unire e aniversată.
Vorbitori de-o limbă să fie un popor
Și două principate sub un domnitor,
Alexandru Ioan Cuza, unificator,
A proclamat Unirea sub steag tricolor.
În Capitala Moldavă, bucium sună,
Din Principate, compatrioți adună,
În hora-nfrățirii dau mână cu mână,
Uniți de-a fi în neam și limba română.
Spre culmi semețe se-nalță Tricolorul,
Ca să-l cinstească Măria Sa, Poporul.
Prin veacuri, țării să-i cultive ogorul,
Români pe el să-și clădească viitorul.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Bodegă
Nae a intrat în grabă
În bodegă "La trei poame"
Și pe chelner îl întreabă:
- Ce ai pe listă, că mi-e foame.
Chelnerul cu reverență
Spre client privirea-și plimbă
Și răspunde cu prudență:
- Am o limbă! Dar ce limbă...!
- Limbă nu mănânc, răspunde
Nae acru la figură,
Nu pot să mănânc un lucru
Ce-i la animale în gură!
- Bine, a răspuns garsonul,
Vesel cu o idee nouă:
- Nu mâncați ce au în gură?
Să vă fac vreo două ouă?
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacăra îndoliată
"Într-o lume relativă"
absolutul e de vină
că ni-i viața în derivă
și murind doar dăm lumină
Absolutul e de vină
ăla care este-n noi
tace iar limba română
printre strictele nevoi
Alea care suntem noi
o ni-i viața în derivă
parc-ar fi un car cu boi
"într-o lume relativă"
Absolutu-i vinovat
când se stinge un bărbat
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (5 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am o țară, o limbă, un neam
Am o țară, o limbă, un neam
Și mai am un picior de plai,
O gură de rai, lăsat Dumnezeu,
Am un pământ sfânt al meu.
Am o țară cu oameni muncitori,
Unde sunt grădini cu flori,
Unde sunt și câmpii, coline înverzite
Și cuptoare pline de pite.
Aici eu am o țară, o limbă, un neam!
poezie de Vladimir Potlog din Pe o ramură de grai (11 noiembrie 2002)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu limbă
Cu limbă de viață
Am croșetat
Cât mai obiectiv
Versuri sacre
Pe cuvânt de onoare
Numai așa
Pot face
O scară angelică
Până ceruri
Accesând
De urgență
Nemurirea
Serafică.
poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!