+eternitate. +din

Elogiu muzei mele

De-ar fi să-ţi fac altar, l-aş face din inima mea;
să fii din Soare şi Pământ o parte,
din mireasma primăverii şi ruginia toamnă,
din Eternitate,
a sufletului meu angelică doamnă.

De-ar fi să-ţi fac un templu, l-aş face din albii trandafiri;
să fii o parte din Eden,
din rugăciunea către Tatăl Meu, din albul purităţii,
să-mi fii imnul abisal de suflet, scris într-un catren,
tu, veşnică Lumină a divinităţii.

De-ar fi să-ţi scriu Poemul, l-aş scrie cu sângele de suflet;
să fii nemuritoarea doamnă a spiritului meu,
zeiţă divină,
ţie să mă–nchin, şi-apoi lui Dumnezeu,
în veacuri de lumină!...

poezie de Ştefan Radu Muşat (3 noiembrie 2009)
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taină

Iar eu, mirifică poemă,
Pe catafalc să-ngenunchez,
Sub a iubirii tale trenă,
Pe-un colţ de stea să mă aşez.

Şi să visez, mireasa nopţii
Să fii a mea, în veşnicii
Să alergăm desculţi... Şi sincer
Şi cast, să ne putem iubi.

La subsuori, cu iambi sălbatici
Să sorb cuvântul irosit
În ne-cântări de lacrimi coapte,
Când zorii clipei s-au ivit.

Să-nsăilez eternitate
Cu albe clipe de amor,
Şi peste-ntinsa pânză,-n noapte
Să ne putem iubi cu dor.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama - pâinea împăturită într-o rugăciune cu iz de eternitate.

Camelia Opriţa în Universul Iubirii (19 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găseşte-mi adăpost în ochii tăi de lacrimi...

Vorbeşte-mi mai mult de eternitate
Pe patul de spital cu ziduri reci, crăpate.
Nu-mi înşira cuvinte nici rugăciuni pioase
Când moartea-mi muşcă pământul de pe oase.

Nu-mi scrijeli în piatră icoane luminoase,
Nici jurăminte seci nici îngeri de mătase.
Curând se face noapte în schitul de zăpadă,
Iar zeii mei de fildeş în veacuri or să cadă.

Nu voi să ştiu nimic de rana ce mă doare
Pe patul de spital cu ziduri reci şi goale,
De calendarul ce mâine nu mi-e de folos,
De versul cel amarnic la vremea care a fost.

Găseşte-mi adăpost în ochii tăi de lacrimi,
Nu vreau nici liturghii nici ode după datini.
Cu ultimul amurg semnează-mi cerul nopţii,
Închină-mă cu tine, duios refren al morţii.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Poezii Demodate, 2014
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimensiunea şi vârsta Cosmosului sunt dincolo de înţelegerea umană obişnuită. Pierdută undeva între imensitate şi eternitate este mica noastră casă planetară. Într-o perspectivă cosmică, cele mai multe preocupări umane par nesemnificative, chiar – meschine. Şi totuşi, specia noastră este tânără, curioasă şi curajosă, şi cu mult potenţial promiţător. În ultimele câteva milenii am făcut cele mai uimitoare şi neaşteptate descoperiri despre Cosmos şi locul nostru în el, explorări extraordinare – ce ne îndeamană să luăm în considerare o realitate entuziastmantă – înveselătoare. Acestea ne reamintesc că oamenii au evoluat spre a întreba şi cerceta, că înţelegerea (ştiinţifică) este o bucurie, iar cunoaşterea este o necesitate esenţială pentru supravieţuire. Cred că viitorul nostru depinde de cât de bine cunoaştem acest Cosmos în care plutim ca un fir de praf în cerul dimineţii.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu siguranţă Dumnezeu nu a creat fiinţa umană să trăiască o zi! Nu, nu, omul a fost creat pentru eternitate.

citat celebru din Abraham Lincoln
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul trăieşte în timp, iar Dumnezeu – în Eternitate. De aceea legile Lui sunt eterne, iar ale oamenilor sunt trecătoare.

citat celebru din Paracelsus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetate

Ca să dăinuim
Urgent să pornim
Să zidim cetate
După posibilitate
Cu sinceritate
Fie de poeme
Din ţeluri supreme
Cu amabilitate
Şi onestitate
Cu steaguri şi steme
Dar nu cu blesteme
Fie şi de vise
Dar cu porţi deschise
Fără nervozitate
Pentru societate
Să fie reală
Fără păcăleală
Fără răutate
În eternitate.

poezie de David Boia (27 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Călătoria noastră a avansat;
Am ajuns trecând peste obstacolele toate
La răspântia din drumul Fiinţei,
Numită Eternitate.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia. O clipă de inspiraţie pentru eternitate.

aforism de David Boia (24 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!