Soţiei mele

Femeia-după câte înţeleg
(Şi cei care mă ştiu îmi dau dreptate)
Abia atunci devine om întreg,
Când prin căsătorie-i jumătate!

epigramă de D.C. Mazilu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia

Femeia, după câte înţeleg
(Şi cei care mă ştiu îmi dau dreptate)
Abia atuncea e un om întreg
Când prin căsătorie-i jumătate!

definiţie epigramatică de D.C. Mazilu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătatea conjugală

Eu nu vă cer să-mi daţi dreptate,
Dar, după câte înţeleg,
Femeia este jumătate
Doar când bărbatul nu-i întreg.

epigramă de Vasile Bolocan din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi dau eu mie voie să gândesc, să simt şi să mă comport într-un anume fel şi niciodată societatea, grupul, familia, tribul, anturajul nu îmi va da voie să gândesc, să simt şi să mă comport ca o personalitate. Când nu mă mai conformez, de abia atunci devin o personalitate şi întotdeauna tribul mă va respinge pentru că am încălcat regulile grupului şi am ales individualitatea. De abia atunci am devenit o personalitate, un individ şi de abia de atunci am cu adevărat putere.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate din mine

În fiecare seară pleci cu un tren nevăzut,
ieşi din viaţa mea pe jumătate
şi abia în zori revenim un întreg,
spunându-mi că buzele mele
au cea mai gustoasă aromă de cafea.

În fiecare zi
mă simt ca un înger crescut la sânul tău
mirosind a iarbă proaspăt cosită
când îmi scutur părul
fără să-mi pese
că moartea îmi suflă în ceafă...

Şi chiar dacă pleci jumătate din mine,
la fel de frumos bate ceasul vieţii...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

căsătorie (vezi şi căsnicie)

Căsătoria, definiţie

Căsătoria, din păcate,
Din câte pot să înţeleg,
Te face, dintr-un om întreg,
Să te-mplineşti ca... JUMĂTATE!

definiţie epigramatică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin diverse metode, omul încearcă să scape de "eu". A auzit că "eu" este problema, că "eu" este duşmanul şi se apucă de treabă. Nu ştie cine este acest "eu", dar vrea să scape de el. Evident, eşuează lamentabil. Cu cât încearcă mai mult, cu atât devine mai frustrat. Puţini sunt cei care înţeleg că nu poţi scăpa de ceva până când nu îl vezi. Şi mai puţini înţeleg că "eu" pe care pretind că îl au, nu este al lor. Ceea ce consideră a fi "eu" este un puzzle construit din piese împrumutate. Sunt cioburi adunate de ici-de colo, unite prin asumare şi identificare, formând un "eu" fracturat şi scindat. Un "eu" în care cioburile sunt în continuu conflict pentru că nu aparţin nimănui şi aparţin tuturor. În aceste condiţii, cum poţi scăpa de el? E ca şi cum ai lupta cu umbrele. Pentru a "scăpa" de "eu" este necesar ca acesta să devină evident, clar, cristalizat. Omul trebuie să ştie ce este al său şi ce nu, ce e împrumutat şi ce e propria sa creaţie. Trebuie să devină egoist, să îşi consolideze şi să îşi lustruiască în mod conştient "eu-l", până când îi observă toate componentele şi faţetele. Abia când "eu" este solid, conturat, personal, abia atunci omul poate renunţa de bunăvoie la el.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu...

când voi pleca în călătoria din care
n-am să mă mai întorc niciodată
o să-i las fetiţei mele
un bileţel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă şi prin curte
să-mi scoată de la curăţătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac şi câteva sarmale
pentru că şi mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac şi din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
de-asupra pe cuptor
a măturat casa şi curtea
apoi a plecat...

unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata

nu ştiu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
ştiu că acum
am anii care mă vor face
să înţeleg de ce a plecat tata...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu...

când voi pleca în călătoria din care
n-am să mă mai întorc niciodată
o să-i las fetiţei mele
un bileţel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă şi prin curte
să-mi scoată de la curăţătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac şi câteva sarmale
pentru că şi mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac şi din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa şi curtea
apoi a plecat...

unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata

nu ştiu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
ştiu că acum
am anii
care mă vor face
să înţeleg de ce a plecat tata...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătăţi de suflet

Suntem întreg ce se dezleagă
Pe jumătate, cu un scop,
Ne căutăm viaţa întreagă
Şi nu prea ne găsim deloc

E labirintul mult prea mare,
Multe intrări... multe ieşiri,
Cum poţi afla care e oare
Traseul unicei iubiri?

Te mişti în cerc, devii rutină,
Uitând de fapt cine erai,
Rămâi pe loc, cauţi o vină,
Nu-ţi aminteşti ce căutai

Şi simţi că eşti pe jumătate,
Că ai putea să fii întreg,
Ceva îţi spune că se poate,
Puţini sunt cei ce înţeleg

Suntem jumate, fiecare,
Un Yin, un Yang, ce se atrag
Dar renunţăm la căutare
Şi stăm cu sufletul pribeag...

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum inteleg

Fulgerul te-a străpuns
Şi te-a tăiat în două?
De ce-ai căzut răpus
La pat?
Mâinile amândouă
Nu le-ai mai ridicat.
Ţi-era tot una
Corpul jumătate, cu patul.
Şi mâna
Ţi-o mişcam cu macatul.
Dintr-un întreg
Ai rămas jumătate
Şi asta pe moarte.
Ce năluciri vedeai cu ochiul sâng
Care sta nătâng
Privind aiurea?
Cu securea parcă despicat
Stăteai nemişcat
Jumătate.
Cu şerpii de chinuri legat
M-ai rugat
Din ochiul tău viu lăcrimând
Să-ndrept
Ce stricase natura în tine
Nedrept.
Durerea din ochiu-ţi subit
Mi-a trecut în ureche
Cu nechezit
De sminteală, pereche.
Nu mai sunt om întreg....
Acum înţeleg
De ce sufletul mi-a rămas jumătate.
Cu tine-n mormânt, jumătate
Plecat-a odată cu tine,
Cealaltă, aşteaptă pribeagă
Prin lume
Să se adune.

poezie de Constantin Enache
Adăugat de Laurentia Paun Taban
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu

Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiţei mele
un bileţel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă şi prin curte
să-mi scoată de la curăţătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac şi câteva sarmale
pentru că şi mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac şi din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa şi curtea
apoi a plecat...

unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata

nu ştiu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
ştiu că acum
am anii
care mă vor face
să înţeleg de ce a plecat tata...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu

Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiţei mele
un bileţel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă şi prin curte
să-mi scoată de la curăţătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac şi câteva sarmale
pentru că şi mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac şi din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa şi curtea
apoi a plecat...

unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata

nu ştiu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
ştiu că acum
am anii
care mă vor face
să înţeleg de ce a plecat tata...

poezie de Teodor Dume (17 aprilie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate din banii pe care îi dau pe publicitate sunt pierduţi, problema este că nu ştiu care jumătate.

citat din John Wanamaker
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot ceea ce nu eşti

Sunt jumătate dor, jumătate mă dor.
Sunt înger!?
Sunt jumătate ger, jumătate cancer.
Sunt Sânger!?
Sunt jumătate nor, jumătate ador.
Sunt zombi!?
Sunt jumătate cer, jumătate nu cer.
Ţărână!?

Sunt jumătate zor, jumătate chiar mor.
Sunt demon!?
Sunt jumătate foc, jumătate sub toc.
Sunt hormon!?
Sunt jumătate hor, jumătate amor.
Sunt ambii!?
Sunt jumătate stoc, jumătate batoc.
—Stăpână!
Sunt tot ceea ce nu eşti; Evă, când îmi lipseşti.
Îmi lipseşti!?

poezie de Roberto Kuzmanovic din Manuscris de poezii (2015)
Adăugat de Roberto Kuzmanovic
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori am destulă dreptate, îmi mai dau şi alţii...

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai după faptul că nu mi-a trecut mie prin cap, îmi dau seama că ideea e genială. Şi ce simplă e...

Teodor Mazilu în Doamna Voltaire (1979)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot o jumătate

Sunt jumătate om bun, jumătate un nebun.
Voi fi bufon!?
Sunt jumătate de-un fel, jumătate cam tembel.
Voi fi afon!?
Sunt jumătate mai brun, jumătate mă răzbun.
Voi fi tiran!?
Sunt jumătate un chel, jumătate mai rebel. Gărână!?
Sunt jumătate cam gol, jumătate doar alcool.
Voi fi pahar!?
Sunt jumătate făcut scrum, jumătate tutun.
Voi fi murdar!?
Sunt jumătate din stol, jumătate un dropgol.
Voi fi ecran!?
Sunt jumătate doar fum, jumătate la Neptun. Fântână!?
Sunt jumătate de dor, jumătate mă dor.
Voi fi înger!?
Sunt jumătate de ger, jumătate am cancer.
Voi fi Sânger!?
Sunt jumătate pe nor, jumătate te ador.
Voi fi zombi!?
Sunt jumătate ce cer, jumătate ce nu cer. Ţărână!?
Sunt jumătate de zor, jumătate parcă mor.
Voi fi demon!?
Sunt jumătate de stoc, jumătate de batoc.
Voi fi hormon!?
Sunt jumătate cum hor, jumătate din amor.
Voi fi ambii!?
Sunt jumătate pe foc, jumătate sub un toc, stăpână!

Sunt tot ceea ce nu eşti; Evă, când îmi lipseşti.
Îmi lipseşti?

poezie de Roberto Kuzmanovic din Cu tine capăt glas
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care au mereu dreptate sfârşesc prin a avea cei mai mulţi duşmani. De aceea este bine să le dai dreptate şi altora...

aforism de Ionuţ Caragea din Întreita suferinţă (2011)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia devine ea însăşi abia în clipa în care se abandonează. Adică, atunci când iubeşte.

citat clasic din Richard Wagner
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să simţi o femeie

Te privesc cu mâinile,
Prin atingeri.
Alunec pe tine încet,
Cu ochii închişi şi te caut.
Mângâiere după mângâiere.
Pielea ta fină şopteşte,
Iar eu o ascult.
Îmi spune o poveste,
Povestea ta.
Îmi pui un deget pe buze...
Să tac...
Până şi respiraţia mea ţi se supune.
Eşti altfel... exişti dinspre interior
Înspre exterior şi încep să înţeleg
De ce ceilalţi sunt orbi, de ce nu te văd.
O femeie se simte, nu se priveşte.
Nu tu o mângâi pe ea, ci ea se lasă mângâiată de tine.
Abia atunci începi să înţelegi ce simţi.
Îi simţi sufletul, emoţiile, iubirea.
Abia atunci realizezi că ea te mai naşte o dată...
În acele clipe devii, în sfârşit, un bărbat.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!