Prutul

Privit de jos parcă-i sicriul
Ce poartă-a lacrimilor rouă,
Privit de sus, e bisturiul
Ce taie-adânc Moldova-n două.

epigramă de Vasile Larco din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e mare privit de jos, totul e mic privit de sus.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome III
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfioşenie

Am privit de jos în sus
Şi excesul de pudoare,
Între noi s-a interpus:
Şi-am rămas doar la picioare.

epigramă de Valentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

LA MUNTE ÎN CONCEDIU

Nu voi privi în jos, mi-am spus,
Deşi eu nu sunt om fricos;
Şi alţii când ajung mai "sus",
Privesc tot mai puţin în "jos"!

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lebăda albastră

Am privit odată o lebădă şi zborul ei
... dansând o stea în noapte.
Am ascultat odată o lebădă şi glasul ei
... tăcea izbind pământul.
... era lebăda albastră.

Am privit odată o lebădă...
"Ascultaţi!" - le-am spus,
"Ascultaţi cântecul lebedei albastre!"
Şi glasul ei... nu mai lovea pamântul.
Au început sa râdă.

"Priviţi castelul!" - le-am spus,
Priviţi castelul lebedei albastre,
Pe stâncă, sus o stea ea ne dansează!"

... Un fulger luminase sus, până la ea.
Şi vânătorii...-n jos priveau vânatul:
- o lebădă -

Dar, nu... Nu era ea.
A mea cânta.
Acolo sus, cânta mută
Lebăda albastră.

poezie de Laura Stăneaţă
Adăugat de Laura Stăneaţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul inimii

Am privit luna şi zâmbetul ei mă alintă
Am privit cerul şi miile de stele mă destind
Am privit soarele şi alte timpuri mi-au revenit, ca amintire
Am aşteptat să încolţească grâul
Şi focul dragostei era acum deschis
Lumina lui străluceşte până-n zori
Şi oricât am încercat să opresc iubirea
Ea-i vie şi mi-a inundat inima.
Mintea, lăsându-se purtată de focul inimii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În taverna înserată a spaniolului, ea m-a mângâiat atunci pe mână. Şi m-a privit aşa cum orice bărbat îşi doreşte să fie privit de o femeie.

Adrian Cioroianu în Adulter cu smochine şi pescăruşi (2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu arată atât de frumos când este privit de aproape, ca atunci când este privit de departe.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt prea multe de privit, de jos, de atâta poluare.

aforism de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mersul fiecărui om privit de sus e un păs.

Marius Robu în Degeaba (2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Devine pitoresc sau strălucitor sau paradoxal ceea ce este făcut pentru a fi privit dintr-o anumită parte, dar care este privit din cu totul alt unghi.

citat celebru din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ochii tăi când am privit

În ochii tăi când am privit
Suflarea oftat a devenit
Inima mea bătea mai tare
Trupul fierbea de desfătare.
Clopotul soartei a bătut
Iubirea-n suflet s-a născut.
Valul iubirii s-a înălţat
Lumea în soare s-a scăldat.
Norii cei reci şi cenuşii
S-au spart şi s-au făcut fâşii.
Iar când iubirea m-a cuprins
Un curcubeu pe cer s-a întins.
În ochii tăi când am privit
Păsări cu drag au ciripit.

În ochii tăi când am privit
Spaţiul şi timpul au pierit
Şi într-o clipă am văzut
Un univers necunoscut.
Şi simt că-n Paradis trăiesc
În ochii tăi când eu privesc.

poezie de Faith Mattke, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copil de copac

Şi mi-a zis copilul de copac, mi-a zis..
"Planteză-mă cu rădăcina-n sus
să pot creşte cât mai jos în abis
cât mai jos, ca un arbore nor,
ca o ceaţă de crengi.. ca un vis..."
Şi mi-a zis
şi mi-a zis
şi l-am privit în râdăcini
cu ochiul de pământuri şters
şi l-am plantat în paradis
în vers, invers.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii cad spre cer; căci Dumnezeu e un abis privit de jos.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de sickly_connection
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că omul a inventat roata când a privit prima oară soarele la apus, deşi e posibil s-o fi inventat când a privit întâia oară luna plină.

aforism de Mihail Mataringa (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

În jos am privit destul, iar eu am jurat să dau acestei ţări mândrie şi onoare!

Camelia Opriţa în Mircea Cel Batran ( citat din filmul Mircea )
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privit de pe Acropole, Everestul pare o moviliţă.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neamul de oameni sub ochii căruia curge acest învolburat şi tragic rîu l-a privit dintotdeauna, cum a privit şi munţii, mereu prezenţi în istoria lui, ca pe una dintre cele mai vii întruchipări ale pămîntului pe care s-a pomenit. Şi ca pe un foarte grav interlocutor.

Geo Bogza în Cartea Oltului, Hăşmaşul Mare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedublare. Numai când m-am privit de sus, mi-am înţeles propria micime.

aforism de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licuricii din sân

În noaptea aceea adâncă,
De iarnă,
În care dispăruseră
Toate vietăţile pământului
Şi doar vântul se lovea
Bezmetic în oglindă,
Cerul se lăsase greu
În jos.
Şi mi-ai spus
Să nu deschid fereastra
Că s-ar putea să ne inunde.
- "Ne-am cufundat în cer ca într-o mare"
Nu ştiu cum m-ai privit
Că m-am oprit din ce făceam
Şi-am tresărit.
- "Închide ochii şi deschide palma!"
Dar am trişat
(ca şi tine)
Şi am privit
Cum îmi strecurai
În sân
Licurici aprinşi,
Ca un jar viu
Răscolit atunci
De privirile tale.

poezie de Niculina Ilisie
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpea

O vulpe şi-a privit umbra la răsăritul soarelei şi-a spus,
"Astăzi la prânz voi mânca o cămilă."
Şi, optimistă, a început să caute cămile.

Dar la amiezi şi-a privit iarăşi umbra – şi-a spus,
"Cred că un şoarece-ar fi de-ajuns."

poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!