Epitaful meu

Zace-aici un pumn de oase
După îndelungi strădanii...
Este tot ce mai lăsase:
Sărăcia şi... duşmanii.

epitaf epigramatic de Aurel Iordache din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calomniatorului

Eu nu te-atac, sunt râu. Din rădăcină
De surp un munte, unda-mi nu se-ntină.
Dar e de-ajuns un pumn de praf să-nmoi,
Cristalul apei să mi-l fac... noroi.

epigramă de Aurel Iordache din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot una... Altui discipol

"Mă-nsor sau nu?" întrebi. Chiar de-aş fi geniu,
Nu pot să-ţi dau eu cheia unei vieţi.
Un fapt e sigur: după un deceniu,
Şi-aşa şi-aşa, tu tot ai să... regreţi.

epigramă de Aurel Iordache din Din epigramiştii lumii, după Socrate (2000)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensionarul

După lipsuri scandaloase
Şi restricţii foarte dure,
A rămas un pumn de oase
Şi o gură... ca să-njure.

epigramă de Corneliu Costăchescu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inventivitate

Adorabila soţie
Tot mai tare vrea să-l ştie.
Ca duşmanii să-i răstoarne
Hotărâ să-i pună coarne.

epigramă de Aurel Buzgău din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui epigramist uitat

Cam tot ce-a strâns în patru rânduri
N-aduse nimănui foloase,
Tot astfel, între patru scânduri,
E azi un pumn de praf şi oase.

epitaf epigramatic de Mihai Haivas din Restituiri în patru rânduri (2011)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada de încheiere a Testamentului Mare

Ici testamentul s-a-ncheiat,
Sfârşind, al bietului Villon.
Veniţi când clopotele bat
Şi dau de mormântare zvon,
În straie roşii vermillon.
El fu, (pe fudulii jurase),
Amant martir, morţii plocon
Când lumea asta o lăsase.

Şi cred că nu minţea deloc,
Căci l-au gonit fără pardon
Iubitele, haíne foc,
Că de-aici până-n Roussillon
Nu-i spine, ghimpe ori ghimpon
Să n-aibă, (nu exagerase),
Din straie, zdrenţe de barşon,
Când lumea asta o lăsase.

Aşa a fost, nu altcumva,
Golaş pieri, fără zorzon;
Ba, pe deasupra, când murea,
Simţea al dragostei canon
Mai ascuţit ca un piron
De la curea, până la oase.
(Noi dăm mirării noastre ton),
Când lumea asta o lăsase.

Prinţe ca şoimul acvilon,
Plecând, o duşcă bună trase
De roşu vin, acest craidon
Când lumea asta o lăsase.

poezie clasică de Francois Villon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui... neisprăvit

Când mori, tot laşi un pumn de oase,
Ori într-o urnă, ceva scrum;
Mă-ntreb: el însă ce-o să lase,
Căci e... nimic de pe acum?!...

epigramă de Liviu Gogu din revista "Epigrama", nr. 69/septembrie 2014 (aprilie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcia ne sugrumă

În dulcea ţară România,
Viaţa e tot mai amară.
Azi e "dulce" sărăcia
În amărâta noastră ţară.

Cu tentaculele-i multe
Sărăcia ne sugrumă.
Umple ţara de morminte.
Pe toţi ne transformă-n humă.

poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegere

Orice copac îmi place mie,
Dar dac-ar fi s-aleg, admite,
C-aş pune la mijloc de vie
Tot p-ăl cu fructele... oprite.

epigramă de Aurel Iordache din Câte-o poantă de căciulă, după Mark Twain (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga unei epigramiste

După rugi fierbinţi şi îndelungi,
I-a dat Domnul doar picioare lungi;
Versu-i, ca şi ieri, e tot modest,
Însă în dactil şi anapest.

epigramă de Dan Norea din Desene altoite pe catrene avocăţeşti, Nu mai poţi să mişti de epigramişti (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părere critică

Catrenele lui, foarte uşurele,
N-au nici o poantă. Sincer! Poţi să-i spui!
Citii şi pe-ale tale. Nu sunt rele,
Dar parcă tot mai bune-s ale lui!

epigramă de Aurel Iordache din Palatul de Justiţie (mai 1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat, unui discipol

Însoară-te! De ai noroc, uşor
Vei coborî tot raiu-n căsnicie;
De n-ai, vei face-atunci filozofie
Şi s-ar putea s-ajungi... nemuritor.

epigramă de Aurel Iordache din Din epigramiştii lumii, după Socrate (2000)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să-mi schimb duşmanii! Cei pe care îi am, mi-au devenit prieteni.

citat din Aurel Rapa
Adăugat de Daniela Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candori...

Naivitatea mea este de vină,
Că mă-nşelai aseară înc-o dată:
Schimbai o veritabilă hermină
Cu-această imitaţie... de fată!

epigramă de Aurel Iordache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi duşmanii să-mi trăiască!

Spun în limba românească:
Toţi duşmanii să-mi trăiască!
Cu tot greul şi tot stresul,
Lor le datorez succesul:
Zi de zi – pot să vă spun,
M-au făcut să fiu mai bun.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (23 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofia Tân-Ji, după căsătorie: în vreme ce ea tânjea după dragoste, el se lăsase pe tânjeală.

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ospitalitate extremă

Sărăcia bat-o vina
Sărăcia bate-n geam
îmi face ţăndări lumina
sărăcia-i tot ce am

Sărăcia-mi bate-n geam
căci m-am încuiat în casă
n-aş pofti-o că nu-i hram
sărăcia nu se lasă

Sărăcia intră-n casă
îmi face ţăndări lumina
se înghesuie la masă
sărăcia bat-o vina

Dă cu pumnul şi-mi arată
că-i extrem de onorată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2 iulie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui decăzut

Deşi-ngropat de azi de dimineaţă,
Colegul meu e totuşi norocos:
În groapa lui e mai la suprafaţă,
Că-n viaţă lunecase... mult mai jos.

epitaf epigramatic de Aurel Iordache din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După îndelungi căutări, şi-a găsit în sfârşit jumătatea. Astfel, a ajuns şi el un om întreg.

aforism de Mihail Mataringa (29 iunie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urna

Era ieri urna tot din şase scânduri.
Păzită însă straşnic între beţe!
În plus era cu câte două funduri
Şi d-aia da aleşi cu... două feţe.

epigramă de Aurel Iordache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!