Durerile vin, stau cu noi, apoi pleacă, depinde de cine e lângă noi, să ne arate ca ea, durerea, a plecat...

Lusiana Drăguşin (17 septembrie 2)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te simt şi te am...

Te simt în lacrima ce curge din iubire,
În liniştea copacilor, ce stau trişti pe-alei.
Te simt în ploaia, ce plânge în mine,
Şi în pământul gârbovit, de durerea anilor grei.

Te simt pe cerul de dor, fericit că eşti bine,
În zile de toamnă, ce cad peste noi,
Te simt că, de-a pururi, vei fi doar în mine,
Te simt... şi te am, căci de-acum suntem doi.

poezie de Lusiana Drăguşin (7 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un înger

Zilele trec triste şi goale
noi mereu ocupaţi cu diverse,
cine are timp de meditaţii,
de suflet, unde va fi
dupa ce noi ne vom ridica
la cer?
Avem mereu ceva de făcut
evident pentru alţii,
pentru efemer
dar n-avem timp pentru
veşnicie,
da, ştiu,
toate sunt deşărtăciuni aici,
însă dincolo... oamenii mei buni
ştiţi ce este?
Eu ştiu despre mine
că sunt un înger de lumină!

poezie de Lusiana Drăguşin (27 ianuarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni vin şi pleacă şi sunt uitaţi. Sunt însă alţi oameni care fac parte din destinele noastre. Ei vin, pleacă, dar nu sunt niciodată uitaţi. Ei vin, pleacă, dar şi după ce pleacă, rămân aici. Nu pleacă niciodată cu adevărat dintre noi.

citat din C. JoyBell C.
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveştile de suflet se scriu cu inima, niciodată cu raţiunea.

Lusiana Drăguşin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă există ceva frumos în mine, este Dumnezeu!

Lusiana Drăguşin (23 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare val, te văd pe tine... ştiai că ai ancorat în inima mea?

citat din Lusiana Drăguşin (19 iulie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce putem face nu depinde de noi, dar depinde de noi s-o facem.

citat din Nicolas Gomez Davila
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna a uitat să ningă

Supărate anotimpuri pe la noi nu vor să treacă,
Răzvrătite vin în grabă, stau puţin şi apoi pleacă.
Vremea-n treacăt ne tot minte, nu e cea din calendare,
Suferă pământu-n tihnă, hainele îi sunt murdare.

Iarna a uitat să ningă, ziua zace-n întuneric,
Ne-au ameninţat nori negri, au trecut, şi-au dat în petic,
Prin ninsorile răzleţe ne-au trimis câteva semne,
Neaua nu vrea să se-arate, n-are cine s-o îndemne.

Domolit fâlfâie vântul din aripi înţepenite,
Zboară ciorile-n izbelişti peste câmpuri zgribulite,
Întristată e pădurea legănându-şi goale ramuri,
Stau copiii supăraţi aşteptând iarna la geamuri.

poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depinde

zic eu ştiind că depinde
femeia mea de mine
depinde
mai zic pe un ton puţin mai răstit
putin
un rus cât cuprinde
oricum
va da cu rachete în noi de război
ce
ar mai fi de făcut
o, iubire
cu noi?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea din noi

Câta linişte e în noaptea din mine,
Şi câta iubire e în ziua din tine,
Sunt fericită, că avem de acum,
Şi zi şi noapte, doar un singur drum.

Am rătăcit străini prin lume...
Dar nimeni n-a ştiut să dea un nume
Şi pe la fel de fel de uşi am fost,
Însa iubirea noastră, are acum un rost.

Îmi mângâi pletele si asta ma-nfioară
Si gura mi-o săruţi, a câta oară?
Sunt împlinită că am fost şi suntem doi,
Şi fericită c-avem liniştea în noi!

poezie de Lusiana Drăguşin (14 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un tren, o gară, o viaţă

te-am aşteptat în gară iubito
o viaţă întreagă
plecau trenuri grăbite spre vremea de apoi
apoi nu a rămas nimeni în gară, decât noi
treceau trecători, prin noi, pe lângă noi
azi noi nu eram doi
mereu mă întreb, unde eram noi
eram străini, într-o gară de doi
era frig şi era ger, între noi, amândoi
trec trenuri, prin gară, prin noi
eu am aşteptat într-o parte
tu nu ai venit astăzi la noi
un tren, o gară, o viaţă
şi o iubire uitată între noi
te-am aşteptat iubito, într-o gară
în suflet, o chitară ruptă de gânduri
în mână, un trifoi cu trei foi
trenul s-a dus
nu a oprit între staţii
a plecat fără noi
trec timpuri în gara uitată de lume
cafeaua arde pe masă
nu e nimeni acasă
tăcerea, uitarea, zace în noi
iubirea plânge pe-o bancă, iubito
în gara aceea, la margine de noi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără Dumnezeu nu pot nimic, pentru că eu nu am voinţă, însă peste acest neajuns tronează CREDINŢA mea!

Lusiana Drăguşin (1 noiembrie 2011)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general, eu zic că trebuie să dovedim cine suntem prin noi înşine, nu prin cine joacă lângă noi.

citat din Maia Morgenstern
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gollum: Noi îl vrem, noi avem nevoie de el. Trebuie să avem Nepreţuitul. Ei ni l-au furat. Hobbiţi netrebnici. Răi, înşelători, prefăcuţi!
Smeagol: Nu. Nu şi stăpânul!
Gollum: Ba da, Nepreţuitul, prefăcuţi! Te vor trăda, îţi vor face rău, te vor minţi.
Smeagol: Stăpânul e prietenul nostru!
Gollum: Tu nu ai prieteni; nimeni nu te place!
Smeagol: Nu ascult... nu ascult...
Gollum: Eşti un mincinos şi un hoţ.
Smeagol: Nu!
Gollum: Asasinule!
Smeagol: Pleacă!
Gollum: Să plec? (Gollum începe să râdă de Smeagol, care începe să plângă.)
Smeagol: Te urăsc, te urăsc.
Gollum: Ce te-ai fi făcut fără mine, Gollum, Gollum? Eu sunt cel care ne-a salvat pe amândoi. Eu! Am supravieţuit amândoi datorită mie!
Smeagol (se opreşte din plâns): E de ajuns.
Gollum: Ce ai spus?
Smeagol: Stăpânul are acum grijă de noi. Noi nu mai avem nevoie de tine.
Gollum: Ce?
Smeagol: Acum pleacă, să nu te mai întorci!
Gollum: "Pleacă şi să nu te mai întorci"? (Gollum scoate un ţipăt de frustrare.)
Smeagol: Pleacă! Acum! Şi să nu te mai întorci! (Gollum este tăcut. Smeagol se uită împrejur.) I-am spus să plece... şi a plecat, Nepreţuitule! A plecat, a plecat! Smeagol este liber!

replici din filmul artistic Stăpânul inelelor: Cele două turnuri, scenariu de Fran Walsh, după J.R.R. Tolkien (5 noiembrie 2002)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel lângă mormânt

Ai plecat prea timpuriu,
Faptu-acesta îl deplângem
Rămânând aici să plângem,
Lângă mormântul cenuşiu.

Pe sub gene lacrimi frângem,
Ca atunci lângă sicriu,
C-ai plecat prea timpuriu
Şi faptu-acesta îl deplângem.

Noi acasă ne întoarcem,
Tu nu eşti singur, bine ştiu
Sub vălul toamnei, arămiu.
Suferim şi înţelegem

C-ai plecat prea timpuriu.

rondel de Ioan Friciu (3 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc minuni zi de zi, în inima mea au început să îmbobocească splendide flori, abia aştept înflorirea să vă dăruiesc parfumul şi frumuseţea lor.

Lusiana Drăguşin (15 august 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descriere...

Despre mine e atât de uşor să vorbesc,
pentru că EU, uneori, sunt o
femeie complicat de simplă
şi, alteori, simplu de complicată!

poezie de Lusiana Drăguşin (22 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să nu-ţi spun "Maestre", când numai şi numai tu m-ai făcut să vibrez ca o liră?

Lusiana Drăguşin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu ce mă aşteaptă, pe unde mă vor purta paşii, ştiu că în toate voi avea o călăuză de încredere, Dumnezeu!

Lusiana Drăguşin (25 decembrie 2012)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geme adânc Universul

Geme adânc Universul,
Grecul, sirianul şi persul,
Contemporanii şi ei
Au ruginit şi sunt chei.
Pe Quai d'Orsay ne plimbam,
Eram hipopotam,
Erai hipopotiţă,
Beţi de iubire, beţi criţă,
Oamenii ne fluierau,
Parcă aţi fi din Macao,
Ei ne spuneau.
Apoi noi ne-am iubit,
În duhul Marelui Brit,
Apoi noi am trecut,
Gemem din stele, din lut.

Copacii stau neclintiţi,
În straie de promoroacă,
Oaspeţii pleacă în zori,
Nimeni nu moare, doar pleacă.
Vin peţitoarele, vin,
Aşteaptă-n iatac mireasa,
Mirele e din vecini
Iubirea e în Alaska.
Totul are-un sfârşit,
Crima a fost făptuită,
Stă un brăduţ neclintit,
Moartea defunctei iubite.

Pădurea, şir de bulumaci,
sunt un copac între copaci,
prin mine trec insecte, ani,
iubirea mea nu-i de doi bani,
iubirea mea-i un munte-n zări,
urcăm pe unde nu-s cărări,
iar muntele e viu, e-n mers,
se depărtează-n Univers.
Suntem copaci îmbrăţişaţi,
Pe trunchiul tău e al meu braţ,
Simt cum vibrezi, precum o stea,
Un munte-n zări – iubirea mea.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!