bătrân pe bancă
o frunză uscată
cade alături
haiku de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mai cade câte-o frunză...
Mai cade câte-o frunză ruptă,
Din pomul și așa prea gol
Și în căderea ei foșnită
Mor visele strânse în stol.
Mai cade câte-o frunză verde,
Copacul este întristat,
E-atât de gol că nu ai crede
C-a fost cândva cel mai bărbat.
Mai cade și câte o creangă,
S-a rupt din uscăciunea ei,
Lăsând coroana prea beteagă,
Lăsând mai rare flori de tei.
Mai cade câte-o frunză udă,
Înlăcrimate dimineți,
Vântul când trece nu ascultă
Povestea ei cu ochii beți.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul fără credință e ca o frunză uscată de toamnă, care abia se mai ține de ramura copacului și care, la prima adiere de vânt se desprinde și cade la pământ, șovăitoare și neputincioasă.
aforism de Mihail Mataringa (18 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Toamnă cinică
Eu cad frunză
tu cazi frunză
el cade frunză
Ea taie frunze la câini
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ochii de mir
Cade frunza sub petală
De cireș și un trandafir,
Adunând lumea năvală
Parcă ar fi un ochii,.. de mir.
Si un vânt fad de Golgotă
Il suflă, răsfirând gloata!
Ca pe o frunză uscată
Ce nu știe, care-i soarta..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță
O, vis al iubirii trecute!
Sunt singur omătul târziu
Pătează aleile mute
Și parcul e încă pustiu.
Văd iarăși castanii și plopii.
Prin ramuri suspine străbat.
Acum cu sfială m-apropii
De banca pe care ai stat.
Și pieptul începe să-mi bată.
De sus fluturând a căzut
Pe bancă o foaie uscată,
O frunză din anul trecut...
George Topîrceanu în Poezii, Ed. Tineretului - 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bancă
singură noapte și zi
dimineța plină de rouă
seara uscată de soare
asteaptă
să vină să se așeaze
un el și o ea
purtătoari de universuri
versuri
rânduri vesele sau triste
ei citesc
copacii de pe umeri
mulți ani...
uitare în jos au
la cei de pe bancă
dar ei sunt...
trecători prin lume
și totuși lasă
pe banca bătrână
din sufletul lor ceva.
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alături de tine
Alături de tine acolo vreau să fiu
Alături de tine aproape să te știu
Alături de tine la bine și la rău
Alături de tine să fiu sprijinul tău
Alături de tine de când te-am întâlnit
Alături de tine voi fi pân' la sfârșit
Alături de tine atunci când ești bolnavă
Alături de tine voi fi fără zăbavă
Alături de tine când soarta-ți va fi grea
Alături de tine nicicând nu voi pleca
Alături de tine când te vei poticni
Alături de tine mereu mă voi găsi
Alături de tine nu voi pleca deloc
Alături de tine acolo-i al meu loc
Alături de tine nicicând n-am să te las
Alături de tine cât timp mi-a mai rămas.
poezie de Kevin Barker, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prieten cu timpul
Viața îmi face cu ochiul și eu tot cu ochiul trag
La un răsărit de soare, ce se înalță
Ca un cățel hoinar, în doua labe.
Arunc la vrabii firimituri dintr-o bucată uscată de pâine
Să le atrag, să mp bucur privindu-le.
Așa le-aud mai de aproape trilu...
Mă așez pe o bancă și scriu versuri.
Mi-șez pălăria pe față, ascunzându-mi în umbră ridurile
Și-ascult vocea timpului care coboară printre frunze
Cerându-și voie să se așeze pe bancă, lângă mine. Se așază...
Și sar ca ars privind la el. Offfff, cât este de bătrân,
În comparație cu ale lui riduirile mele
Sunt doar un tobogan de amintiri!
Un derdeluș de idealuri și de vise...
Ma întreabă de vreau să gust din desaga lui,
Răspund că nu-mi este foame, c-am mâncat,
Icoane, dumnezei și sfinți în mica mea călătorie prin ani.
Mă uit cu coada ochiului la el și văd,
Că este cu mult mai bătrân ca mine
Și are mâna grea, lăsată pe lângă corp.
Golind ștergarul de firimituri
În pumn, el mi-l întinde zicând:
Ia din firimituri și gustă,
De nu ai vrut sa te hrănești pe săturate!
Că viața este numai una
Și soarele apune, fugind ca șarpele-n câmpie
ÎInflăcărand tot orizontul.
Iar el îmi zice: strânge-mă în brațe,
Nu te rușina!
Și este înspăimântător de bine!
Stau într-o bancă, ca la liceu, coleg cu timpul.
Și deodată îmi dau seama
Ca trecutul nu îmi mai aparține, pierzându-se în timp...
Și eu rămân coleg în ceeași bancă cu timpul, în timp.
El nu mai este acum un străin
Îl simt prieten... El clepsidră și eu nisipul.
De aceea m-am împrietenit cu secundele...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te sărut în oglindă
ți-am spus nu sunt parfumul meu
sunt un fir de mătase neagră
uitat pe o bancă
un pumn de suflete pierdute
puse la păstrat în lada veche
plină de amintiri a bunicii
ah bunica
când îmi spunea
că dragostea
e un vis frumos
o atingere fină
o frunză ce cade o singură dată
dansând pe muzica toamnei
mai vreau să-ți spun o privire
să te sărut în oglindă
apoi să plec cu vântul de 9:00
poezie de Marian Lie
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ordinea
Ordinea e așa:
Naștere, viață, moarte
și atunci ești un om
moarte, naștere, viață
și atunci e Hristos
pasăre, zâmbet, lacrimă
și atunci ești poet
floare, ploaie, obraz
și ești îndrăgostit
sabie, mamă, frunză uscată
și atunci ești soldat
cade soarele în mare...
si te-a udat
și tot așa...
cine le mai știe?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul frunzei
Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,
De vântul iernii alungată
Din pădurea desfrunzită,
Cade tristă, îngălbenită
Pe cărarea înghețată.
Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,
Va sta-n cărare îngropată
Sub zăpada troienită.
De nimeni nu va fi jelită,
Iar de vânt va fi uitată
Solitara frunză rătăcită.
rondel de Ioan Friciu (21 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delicate coincidențe
Fost-am și eu copil odată
când Proserpina era fată
frunză verde stea uscată
tristih de Costel Zăgan din Triunghiul tăcerii (29 martie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Toamna
În culoarea specifică, arămie
Un tablou toamna pictează.
O frunză dispare-n ceața argintie
La ultimul ei bal dansează.
E noiembrie-acum în calendar
O altă frunză cade fără vină
Se-așterne timid pe trotuar
Și-l mângâie în surdină...
poezie de Alina-Georgiana Drosu (5 noiembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare frunză uscată este dovada că natura își face datoria și nu vociferează când plătește tribut morții.
Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Populară
Vocea-n "hârr" când i se pierde,
Mă gândesc așa, deodată:
-Ce folos de "frunză verde"
Dară ramura-i uscată!?
epigramă de Andrei Ciurunga din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu merită să investești nici măcar o frunză uscată de nuc sau o talpă uzată de papuc în persoana ce nu a crezut în tine de la bun început.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe o frunză cât o țară
Pe o frunză cât o țară
Crește mare o omidă,
Ronțăind dulce hotar
Vrea cu aripi s-o cuprindă.
Fluture duios devine,
Zboară țanțoș pe sub nori,
Peste zări, în altă țară
Uitând frați, uitând surori.
Și cum frunza-i cât o țară
Și țara e cât o frunză,
Dorul devine amar:
Un descânt de buburuză.
Timpul ronțăie la toate
Ca omida din poveste,
De tânjești în zbor să fii
Frunza cade, nu mai este!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
singur pe bancă:
din timp în timp cad castane
apoi liniște
haiku de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
condamnatul
întins sub ghilotină;
cade un măr
haiku de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
ieri petrecere,
azi cu un an mai bătrân
cafea amară
haiku de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!