Plăcere musulmană

Sanda, fată de codrean,
S-a luat c-un musulman
Şi le-a fost o mângâiere...
Semiluna lor de miere.

epigramă de Ion Diviza din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă la ţară

Zestrea fetei, cum o dai,
Îi va fi de mângâiere:
O căruţă, patru cai
Şi un armăsar-putere.

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DOAR APĂ-MPARŢI CU TOŢI...

La stirpea băutorilor de vin,
Faimoasă-n lume din antichitate
Prin spirit, har, nobleţe, calitate,
Cu deferenţă, astăzi mă închin!

Cuprind planeta în totalitate,
Având în Bacchus protector divin...
De-i musulman, budist, ateu, creştin,
Din vin iau şarm şi virtuozitate!

La tot ce-n mii de pagini s-a descris
Şi-atâţia condeieri prin vremi au scris,
O scurtă completare vreau să fac...

Un vechi proverb arată drumul drept:
"Mai bine spargi cărbuni c-un înţelept
Decât să-mparţi Cotnar c-un prostănac"!

sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu le-a dăruit unora ceva, pe de-o parte, şi le-a luat pe cealaltă parte. Aceştia trăiesc. Unora le-a luat totul... şi supravieţuiesc. Altora le-a dăruit totul, dar se autodistrug.

Viorel Muha (iulie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşind târziu din bar, primul lucru ce i s-a aruncat în ochi a fost asfaltul.

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am şi eu o cunoscută - de cinci ori a fost mireasă virgină sub acoperire, iar la a şasea nuntă s-a descoperit!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheltuielile neprevăzute sunt cele pe care le-a prevăzut doar nevasta.

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noutăţi. A fost curăţată albia râului Bâc: s-a deschis navigaţia pentru cei duşi cu pluta!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce o fată mi-a frânt inima, o Fetească îmi frânge ficatul!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elanuri primăvăratice

Anotimp de înviere –
Se produc schimbări rapide:
Ies albine după miere,
Intră trântori... în partide.

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul unei vieţi

Cât a trăit (s-a chinuit)
De nimeni n-a fost preţuit,
Abia la groapă i-au pus preţ
Cei cu frânghie şi hârleţ.

epigramă de Ion Diviza din Constelaţia Post-scriptum (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneraţie

Admir femeile divine
Ce-n timpul nostru pervertit
Nu cochetează cu oricine:
Te-nşală doar c-un om cinstit.

epigramă de Ion Diviza din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", Premiul I "Mircea Trifu" (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târfa regimentului

În dormitor, c-un general,
Dormise fata, pe saltea;
La fel cu domnul caporal...
Dar cu acesta nu dormea!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deputaţii

Ştiu o cale spre putere,
Şi mereu vor prospera;
Negreşit vor linge miere,
Dac-au lins şi altceva!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu a citit lui Creangă din poeziile sale. Creangă îl asculta în tăcere. Dar în prietenia aceasta mai fericit a fost Eminescu. El a auzit pentru întâia oară Amintirile şi poveştilor lui Creangă. A fost încântat de limba mlădioasă, simplă a marelui scriitor al Humuleştiului.
Prietenia lor le-a adus multe ceasuri de uitare şi mângâiere.

Mihail Sadoveanu în Doi mari prieteni: Eminescu şi Creangă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ai venit: semiluna din cer ne privea,
înainte să bată creştinii clopote, jos;
semiluna părea sprânceana unui bătrân,
jumătate albită; sau talpă-n arc graţios;
şi deodată-a ieşit curcubeu-n culori,
cum, rotind, evantaiul păunul şi-a scos.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei (2012), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Ion Sanda

Mulţi poeţi îi poartă pizmă
Dar nu-şi merită osânda,
Chiar de scrie ca o cizmă,
Semnează modest: SANDA!

epigramă de Nicolae Giorgi-Camacio din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis neştiut

O clipă doar şi-au întâlnit
privirile fugare,
dar s-au văzut şi au zâmbit
în gânduri, cu mirare
şi fiecare-n drumul lui
a mers şi nu s-a mai gândit
la ochii-albaştri sau căprui
ce i-a privit.

Dar visele au apărut
şi, gândurile toate,
s-au îndreptat, tot mai acut,
spre-aceiaşi ochi şi, poate,
spre tot ce-n ei se oglindea,
spre zâmbetul ce le-a plăcut,
spre tot ce ar putea avea
şi n-au cerut.

Un timp, se pare, amândoi
s-au întâlnit în visuri
ca amintiri trecute-apoi
în unele înscrisuri
pe care timpul le-a-nvechit,
părând, cu vremea, că cei doi
în vechi poveşti s-au mai găsit,
cu ei eroi.

În dorul lor ce i-a durut
că nu-şi erau aproape,
erau dorinţe şi-ar fi vrut
o zi, doar, să dezgroape
din cele, toate, câte-au fost,
căci clipa-ceea de-nceput
a căpătat acum un rost
recunoscut.

Au suferit şi le-a fost dor,
au vrut să se revadă,
cereau, din ceruri, ajutor
şi nu puteau să creadă
că nu se vor vedea nicicând,
dar, într-o zi, un vechi décor
în vis le-a apărut cerând
prezenţa lor.

Urmarea e de necrezut
căci mersul lor a fost un zbor
spre locul unde s-au văzut,
şi-a fost scânteia unui dor
ce se-ntindea spre nesfârşit
şi numai întâlnirea lor
să crească-ntruna l-a oprit
c-un lung sărut.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De o lună de zile n-am luat niciun strop de alcool în gură. Oare n-o să-mi pierd imunitatea?!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui tânăr căruţaş

Cu gândul la însurătoare,
Degeaba umbli pe la porţi,
Că-n loc să dai de-o fată mare,
Găseşti potcoave de cai morţi!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea omului de lut

Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până şi crezul pus în gând,
Şi dragostea-i tot din pământ.

Şi a crescut mare, fălos,
Şi-a cunoscut o Ea din lut
Şi-a dus-o într-un crâng umbros
Şi s-au unit într-un sărut.

Şi-au construit casă din lut
Şi prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Şi lutul le-a fost martor mut.

Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Şi lutul înverzea uşor
Păsări din lut cântau pe glie.

Şi lutul le-a îmbătrânit
Şi s-a uscat, şi a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.

Şi tot aşa, an după an,
Tristeţea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Şi s-a făcut tot lutul mut.

Şi a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiţi în sus
S-a stins uşor, în aşternut
Din lut uscat, pe la apus.

L-au luat copiii lui din lut,
Şi în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.

poezie de Petrică Conceatu din Epigonisme (15 mai 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!