Lui Eugen Barbu
Din groapa mea, cu târfe și desculți,
Eu tuturora din rărunchi le strig:
- Bă, mor aici de-anonimat și frig!
Eu geniu sunt, că Barbu e mai mulți.
epigramă de Nicolae Crevedia din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Profesorul Barbu Teodorescu - a indicat în două volume (800 pagini) titlurile lucrărilor lui Nicolae Iorga - și asta numai până în 1935
Oricât le-a dibuit el rostu'
N. Iorga-i vast, e un gigant.
Și-abia se vede Barbu-al nostru
Din barba marelui savant.
epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Nicolae Crevedia, tatăl lui Eugen Barbu
Cică-a fost la noi odată
Una foarte tare-n tată,
Însă azi pe unu-l știu
Care-i foarte tare-n fiu.
epigramă de Tudor Măinescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descântec de friguri
Ieși frig
Când te strig:
Din mâini, din picioare,
De unde pe X îl doare;
Din genunchi,
Din rărunchi,
Din călcâi, din cot,
De peste tot.
De sub frunte,
Fugi la munte.
Din coastă,
Fugi pe coastă,
Din mijloc-
Du-te-n foc.
Ieși, du-te, să nu te mai întorci,
Să ajungi albie de porci.
X să rămână sănătos,
Ca Domnul Hristos.
folclor românesc, din satul Pinu, comuna Brăești, județul Buzău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mândrei de pe coastă
Sprintenă, deretecată,
Are-n trup vreo câțiva ani.
Dar pe deal, spre Merișani,
Urcă sus prea mulți Vișani,
Pentr-o vișină de fată.
epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găsiți mulți desculți care s-au perfecționat și-au biruit pe scena vieții jucând.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- geniu (vezi și genialitate)
- Geniul este ceea ce e general; al tuturora și al nimănui.
definiție clasică de Eugene Ionesco în Nu (1934)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Savantul istoric
Domnul Nicolae Iorga
E un om atât de mare,
C-a lui umbră se întinde
Până și peste hotare!
madrigal de Nicolae Crevedia din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninotchka: Așa se trăiește în lumea lor. Aici, ne îmbrăcăm doar ca să ne acoperim și să nu ne fie frig.
Anna: Și acolo cum e?
Ninotchka: Uneori nu sunt acoperiți, dar nu îngheață de frig.
replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri epice
mânuiesc condeiul cu talent de scrib
literele dalbe se scaldă în cerneală
transpun în memorii tradiții de trib
cuvintele transcend în forma ideală.
versuri cu picioare cu clopoței de-argint
gonesc prin lume cu mare viteză
gânduri mă îmbată cu gust de absint
la școala vieții am de dat o teză.
clepsidra cu valuri se sparge de dig
amintiri cu vara la mare s-au strâns
anotimpul iernii este țesut cu frig
cu fulgi de zăpadă veniți din necuprins.
vin-o primăvară din rărunchi te strig
magnolii, liliaci gem cu glasul stins.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnul...
Domnul gătit ca o femeie
Nu moare el pentr-o idee.
Dar nici ideile de fel
Nu prea sunt moarte după el.
epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
câteodată mi-e frig și sunt trist și atât de singur încât
mă aud când îl strig pe Dumnezeu
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câteodată mi-e frig și sunt trist și atât de singur încât mă aud când îl strig pe Dumnezeu.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Epigramiștilor Calotescu-Naicu și Nicolae Crevedia, autorii "antologiei epigramei românești"
Cum epigramele lor toate
Lipsite sunt de interes,
Gândit-au amândoi că poate
Au cu-ale altora succes!
epigramă de Aurel Chirescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eugen Barbu
Groapa lui e-atât de mare
Și va fi mereu așa,
Că nici timpul nu e-n stare
Să o poată astupa!
epigramă de Ion Bubă din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino, mămico! (durerea copilului părăsit)
Vino, mămico, acasă,
Pâinea străină o lasă,
Mi-e sete de tine, mi-e frig,
În visele mele te strig.
De ce peste mări ai plecat
Și al nimănui m-ai lăsat?
Vino, mămico, te strig,
Mi-e foame de tine, mi-e frig...
N-auzi copilul cum plânge?
Vino, la pieptu-ți mă strânge,
Mi-e dor să mă mângâi pe cap
De visele rele să scap.
Să vină-ngerașul divin
Ah, scapă-mă mamă de chin!
Mi-e dor să aud glasul tău
Când vine-ntunericul greu.
Copil fără mamă, mă tem,
Sunt tare mâhnit și te chem
Ca iar lângă tine să stau
Și toată iubirea să-ți dau!
poezie de Gabriela Gențiana Groza (noiembrie 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui N. Crevedia, care a anunțat romanul Mămăligă
Librăria-i azi cotigă
Vinde cărți, galoși și sare,
Mai lipsea doar "mămăligă"
De la Crevedia Mare!
epigramă de Ion Calboreanu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui perfid
Cel mai atent, mai dulce om,
Te curăță, îți toarnă apă.
Și tot ca pe un pom,
Te sapă!
epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Neicu și Crevedia
Antologia voastră fără voie
S-aseamănă corabiei lui Noe,
Că și într-însa zac îngrămădite
Peste bipezii rari destule vite.
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistului Al. Barbu-Emandi, la o șezătoare literară
La Pitești, în toi agapa -
Dialog între miopi:
-Ăsta-i Barbu cel cu Groapa?
-Nu! E cel ce dă în... gropi!
epigramă de Alexandru Clenciu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fraților Teodoreanu
Bea într-una Păstorel,
Bea de seacă polobocul.
De ce bea? De ce? De focul
Limonadei lui Ionel!
epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!