Și ieri și azi
Săraci și condamnați la post
Și grijă-având mereu de mâine,
Noi căutăm un adăpost
La umbra codrului de pâine.
epigramă de Dan Căpruciu din Antologia epigramei românești, 2007 (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cerșetor și scriitor sponsorizat
Cerșim mereu, și azi, și mâine,
Dar într-un mod cumva aparte:
El să își cumpere o pâine,
Iar eu să tipăresc o carte.
epigramă de Dan Căpruciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi ceea ce vrei să găsești
Căutăm un prieten
Căutăm persoana potrivită
Căutăm pe cineva care să ne înțeleagă
Căutăm un iubit sau căutăm o iubită.
Căutăm un drum perfect
Căutăm o oază de liniște
Căutăm să ajungem undeva de unde să nu mai vrem să plecăm
sau căutăm cea mai frumoasă priveliște.
Căutăm sensuri, căutăm răspunsuri
Căutăm răsărituri și în același timp căutăm apusuri.
Căutăm, căutăm, căutăm și nu găsim
pentru că noi înșine
ceea ce vrem să găsim
trebuie să fim.
poezie de Mihai Gavrilescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La margine
Cu-ale mele doine sacre
Stau în miezul unei lacrimi
La o margine de Țară,
Nici în Țară, nici afară.
"Nu suntem săraci de-avere,
Ci săraci de mângâiere",
Nu suntem săraci de pâine
Ci de tihnă, de-al ei bine.
Fără mare, fără munte,
Doamne, dă-mi măcar o punte,
Dă-mi o punte peste ape,
Să-mi văd neamul de aproape.
"Nu suntem săraci de-avere,
Ci săraci de mângâiere ",
Nu suntem săraci de pâine
Ci de tihnă, de-al ei bine.
Tot cântând așa de vatră,
M-a lovit barbar o piatră,
Plin mi-e numele de sânge
Și n-am, Doamne, cui mă plânge.
"Nu suntem săraci de-avere,
Ci săraci de mângâiere ",
Nu suntem săraci de pâine,
Ci de tihnă, de-al ei bine.
poezie celebră de Grigore Vieru din Gazeta de Botoșani, Podul de flori de la Prut/Pro Basarabia (10 iunie 1991)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutăm
Căutăm soarele când cerul e acoperit de nori.
Căutăm frumosul când grădina n-are flori.
Căutăm sănătatea după ce ne-îmbolnăvim,
Căutăm tinerețea după ce îmbătrânim.
Căutăm prietenii pe care i-am pierdut,
Căutăm înălțarea atunci când am căzut.
Căutăm totul.
Ce căutăm, nici noi nu știm.
Căutăm viața când este prea târziu.
O căutăm, dar n-o mai găsim.
poezie de Dumitru Delcă (7 ianuarie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf urmăritului general
Urmărit din post în post
Pentru rele, câte oare?
S-a sfârșit și adăpost
Și-a găsit tot la răcoare.
epitaf epigramatic de Mihai Sălcuțan din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înscris în circuitul turistic
Gârbovul moș, cu-a lui mătușă,
Săraci, de bani avizi mereu,
Au scris cu bronz pe a lor ușă:
Adam și Eva, Sex Muzeu...
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine...
mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare
mâine poate o speranță,
mâine o zi și-o nouă viață,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece
mâine mult mai bun ca azi,
mâine foșnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri
mâine, mâine, până mâine,
e prea mult și nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilema unuia certat cu munca
Pentru ziua cea de mâine
S-ar alege c-un folos,
Să-aibă post pentru o pâine,
Dacă nu, măcar un os.
epigramă de Alexandru Radu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Flămânzii" mioritici
De-o vreme, am primit de știre,
Că se-ntrevede un nou rost
De care nu se ține post:
E foamea de îmbogățire
Ca om de rând, vezi cu uimire,
Că inși care-un nimic au fost,
În miliarde-au, "adăpost",
Nici gând la plebe de trezire!
Nu vă gândiți la cei plăpânzi,
Nu ei devin în foame așii,
Ci alții, nu atât de blânzi,
Ce spre comori îndreaptă pașii
În țară, cei mai mari flămânzi,
Sunt de departe... bogătașii...
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutăm pietre. Căutăm flori. Căutăm fluturi. Căutăm adevăruri. Dar întotdeauna trebuie să ne amintim că important e ce căutăm, nu ce găsim. Ce găsim e numai o scuză...
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța în ziua de mâine
Mâine și iar mâine; și de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel și bogatul: Toată omenirea
Crede și așteaptă mâine-ntr-ajutor!
Dar ăst mâine oară când se isprăvește?
O, ce rătăcire! Mâine, e vecia.
Astăzi, este viața, cât omul traiește:
Astăzi, e-ntristarea; Mâine, veselia:
Viața, este vrajbă; Moartea, e amor.
poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine... un timp ce nu-mi aparține
Tu vei veni
schelălăind ca un câine
de unde oase
pentru fastuosul "mâine"
când omenirea n-are viitor
Să ne-așezăm cuminți
la umbra timpului trecut
și să visăm
cum "azi"
ia forma efemeră
a ne-nceputei pâini...
Și îngrozit de nesfârșite mâini
ce lacom se întind
voi alerga și eu
schelălăind
spre margini de hotar
și câine credincios voi sta de pază
lângă stârvul unui "mâine"...
Dă-ne, Doamne, pâine...
poezie de Valentina Becart din Undeva, un poet...
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarația unuia cu pensie nesimțită
Unii spun c-a fost ratare,
Alții că doar promovare,
Că așa, din post în post,
Am avut bun adăpost,
Să-mi fac "temele murdare",
Ce-au adus o bună stare...
Am fost director, ministru,
Astăzi... rentier magistru...
poligramă de Constantin Enescu (25 iulie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnicul mâine
Mâine terminăm schimbarea
Și avem mai multă pâine;
Deci, ați priceput mutarea:
Noi trăim de azi pe mâine.
epigramă de Ioan Fărcaș din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În loc să ofere adăpost, i-a zis să țină post.
calambur aforistic de David Boia (10 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
muguri și boboci -
aceeași creangă verde
post și adăpost
haiku de Elena Ciura
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Popor confuzat
Trăiește de pe azi pe mâine,
Vrea circ mereu (nu cere pâine),
Respiră-o viață austeră
Și nu știe în ce... dar speră.
epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poesis panis cyberneticus
Inima păi calculează
elegiile probabile de mâine
am slăbit oho o rază
ca s-ajung(ă) în vers la tine
Elegiile probabile de mâine
o ce gravitație-i cuvântul
servesc îngerii pe pâine
ca să pot sâ-mi iau avântul
O ce gravitație-i cuvântul
mai slâbesc încă o rază
să-mi ajung din urmă gândul
inima tot calculează
Probabil voi mânca și mâine
Doamne elegii pe pâine
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine Sonetul XVIII
Doamne, ce am eu de-mi cauți prietenia-atât de-asiduu?
Ce fel de câștig oare, Isuse, poți de la mine-avea,
încât, înghețat de vântul rece, aștepți la poarta mea
în bezna și-n infernul nopților de iarnă încontinuu?
Cât de negru și de meschin înlăuntrul meu am fost!
Să nu-ți deschid! Cât de am putut fi de necumpătat
dacă din împietrirea inimii mele încă nu s-au vindecat
cumplitele răni ale trupului tău lipsit de adăpost!
De câte ori îngerul a șoptit sfios, de câte ori,
"suflete, apropie-te de fereastră și privește-afară,
vei vedea cu câtă iubire bate el la ușa ta, iar și iară!"
Și, oh, de câte ori vocii hrănitoare ca o pâine,
"Mâine,-ți vom deschide ușa," răspundeam, surzi și chiori,
pentru ca apoi a doua zi să repetăm răspunsul, "Mâine."
poezie de Félix Lope de Vega, 1562-1635 din Rime sacre, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă condamați părinții?!
Vă condamnați părinții?! Ce păcat!
Cu moartea, ei, pe moarte au călcat.
Și sânge de Iisus în ei se zbate
Și s-ar întoarce repetat din moarte.
Trăind prin voi, grăbesc spre nemurire,
Ei sunt un strop din marea fericire
Și între ei și voi sunt ziduri stranii.
S-au dus în noaptea re-zidirii anii!
Voi sunteți visul lor și drum spre mâine,
O viață, cântul vieții,-un colț de pâine.
Îi condamnați tăcut la nepăsare?!
Aceasta e durerea cea mai mare!
Ei nu mai au puterea să zâmbească,
Sunt obosiți de boală și de timp,
Dar v-au lăsat cenușa strămoșească
Și obosiți de chinuri, au plecat
Și-n alte lumi grăbesc să strălucească,
Căci voi, copiii lor, i-ați alungat.
Ei au zburat o aripă, spre ceruri,
Adesea, de durere, sângerând.
Zădărnicie fi-va viața voastră
Când poposiți, în lacrimi, la mormânt.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!