Cumetrie
Satul tot e-n cumetrie!
Îi ia moțul lui Ilie!
Nu-i copil, dar e de-ajuns
Anul de când stă netuns!
epigramă de Al.C. Aldea din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Chemare
Timpul nu-i de-ajuns,
Corpul nu vrea-n pat,
Iar privirea goală
Stă-n tavan pătrat.
Gândul nu-i ascuns,
Iar lumina-i scuză
Printr-un păr netuns
Ș-o minte confuză.
Mă încearcă absent
Un dor-reverie,
Ce strigă strident
Din tâmpla pustie...
Visul e acum
Încercare deșartă,
Iar dorințe postum
Eu le chem... dinspre artă.
poezie de Liviu Reti (20 martie 2016)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moțul la oraș
Cu rindelele-n desagă,
Umblă moțul legănat
Sămai pună câte-o doagă
Domnilor cu cap patrat!
epigramă de Eugen Albu din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înghețat de ger
Oare de ce judeci, când n-ai nimic de judecat?
Te crezi judecător sau poate împărat?
Pentru toți sunt zile, timp, pentru a socoate
Caci trăim în pace și-n zisa libertate.
Ziua nu-i mai ziuă, noaptea nu-i la fel
Pentru acel suflet, înghețat de ger
Un ger al răutății, ar fi destul de-ajuns
Dar cel al răzbunării, în inimă-i ascuns.
Dreptatea nu-i dreptate, în lumea de pământ
Căci numai după unii, stelele se învârt
Ei sunt aceia care, tot timpul au dreptate
Iar viețile cinstite sunt calea către moarte.
poezie de Ilie Dragomir (1 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai crezi?
Sunt satul de-nsalaciune
Si satul de promisiuni
Vorbesc ptentr-o natiune
Cu glas dat de la strabuni.
Ce era iubirea-odata
Astazi oare ce mai e
Fiind in stare pentr-o fata
Sa uiti de familie.
N-am sa mint cu nepasare
Cum o fac prea multi poeti
Ca la ultima suflare
Tu si tu si tu regereti.
Am iubit si eu o data
Cel putin asa credeam
Fu o vreme minunata
Ce sa zic.. visam!
Fata ce-am iubit e moarta
Cel putin in mintea mea
A vazut mai sus de soarta
S-a jucat cu dragostea.
Un baiat?.. mai bine altul
Niciodata nu-i de-ajuns
Nu uita ca-n prea inaltul
Tot se vede chiar de sus.
Si satul de-atata sare
Si de-o mare pacoste
Te intreb cu disperare
Tu mai crezi in dragoste?
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Ilie și Măria (dialog)
- Spune-mi tu, cu-adevărat
Cam cu câți m-ai înșelat?
- Eu ți-aș spune, măi Ilie,
Dar nici dracu' nu-i mai știe!
epigramă de Eugen Coța din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capitalism de cumetrie
Capitalism de cumetrie.
Asta da democrație.
Ca Emil Constantinescu
a pățit-o și Băsescu.
Romii îi cântă prohodul
și Traian înghite nodul.
Isaura i-a dat blestem
să fie învins, tot de sistem.
Sistemul de el creat
imaginea i-a afectat.
În zadar a lăcrimat.
Bricul lui s-a scufundat.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Andreea Marin-Bănică a adoptat un copil în Tanzania
Deschideți, oameni buni, șampania!
Ne scrie "Diva" din Tanzania.
Eu vreau ca-n lume să se știe
Că este rost de cumetrie.
epigramă de Mike Farkas (7 iulie 2008)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf, părintelui Ilie
Mai de mult, în cimitir,
Peste tot creștea doar știr;
Dar de când, pentru vecie
Zace-aici popa Ilie,
E ceva nepomenit
Cât pelin a răsărit!
hexagramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celui care vorbește cu voluptate despre boli imaginare
Când constat acest nărav,
Brusc devin suspicios:
Insul este chiar bolnav,
Ori nu-i tocmai sănătos?
epigramă de Hortensiu Aldea din Palatul de Justiție (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul meu
Satul meu - gură de rai,
Satul meu - cuib de dor.
Ești un picior de plai,
Eu sunt al tău mândru fecior.
Viața e grea, e și ușoară,
Satul meu - meleag sfânt.
Dar când mă întorc la tine iară,
Îmi pare că m-am născut din nou pe pământ.
Vremea trece, vremea vine.
Sunt cărunt și eu deja.
Dar tu, satul meu, veșnic tânăr vei rămâne,
Prin tine tânăr și eu voi rămânea.
poezie de Vladimir Potlog (23 mai 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biserică de drag
Un copil șade singur la poartă,
Lângă el, un ulcior înflorat;
Vă salut, jucărie cu toartă
Și copil ce te crezi împărat!
Și mă-nchin, cum o fac prin altare
Episcopii, căzând la Sfânta Masă,
Cu toate că satul bisercă n-are,
În satul acesta Iisus n-are casă!
Dar are ce n-a mai avut vreodată:
Un ulcior căpătat de pomană,
Împărțit de-o femeie sărmană
Copilului... care l-a scos la poartă!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (22 iulie 2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anul Nou, pe noul stil
Anul Nou veni, subtil,
Cotrocenii-s ca oglinda
Și, cum încă sunt copil,
Zău, m-aș duce cu Kolinda!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Amintiri din totdeauna
Poetul
închide
circuitul
lui
Dumnezeu
în natură
Nici
un
înger
nu-i
mai
sperie
singurătatea
Singur
ca
anul
acesta
Ca
anul
trecut
Și
ca
de
când
este
N-a
fost
niciodată
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Democrație-cumetrie
Astăzi în democrație
nu e mare bucurie,
neapărat să ai carte
dacă vrei să ai și parte.
E de-ajuns ca să ai "spate".
Sigur vei avea și parte.
De ai spate-asigurat,
peste noapte ești bogat.
La ce să te chinuiești
știința s-o însușești?
Fără carte, reușești.
În așa democrație
e și multă cumetrie.
Ieri erai un coate goale,
astăzi primești osanale.
poezie de Dumitru Delcă (13 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.De-ajuns cu analgezicele, vindecați
De-ajuns cu analgezicele, vindecați.
De-ajuns cu măgulelile, luați comanda,
chiar dacă sălbaticile voastre bucurii
sunt permanente izvoare de inechitate
și vă inundă vasele
care, totuși, pot fi înlocuite.
De-ajuns cu reconsiderările, creați.
Nu mai mințiți pe cei bolnavi,
nu se vor face bine.
poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb de noapte
Valuri concentrice de parfum
Simfonie de petale aurii
E tot galben,
Dar nu de-ajuns.
Am închis sărutul fără pecete.
Prin mâini străine,
E verde,
Dar nu de-ajuns.
Cald, gust metalic,
Durere halucinogenă,
E roșu,
Dar nu de-ajuns.
Umbriți de gene ondulate
În lacrimi de sare
Tot albastru,
Dar nu de-ajuns.
Speranța, viitorul,
Visul alb din zori...
Prea negru.
poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebare de copil mic
Moș Crăciun sosește iar,
Îl doresc să mai sosească.
Mai doresc și mâine, dar
Peste tot să se vestească.
Moș Crăciun nu va veni
Decât anul viitor.
În Ajun se va vesti
Tuturor copiilor!
Eu sunt mic și îl aștept
Și la anul care vine.
Este mai cinstit și drept -
Anul viitor îi mâine?
poezie pentru copii de Radu Bunei (25 decembrie 2013)
Adăugat de Radu Bunei
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Anul Nou...
Deprins de-un timp cu meșteșugul,
Pornesc de sărbători cu plugul.
Iar când colind - de Anul Nou,
Mai dau cu biciu-n câte-un bou!
epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Titi Damian, autorul romanului "Fagul"
Pe-al istoriei urcuș
Te-ai înscris și tu cu "Fagul",
Invitându-ne în satul
Transformat în rumeguș.
epigramă de Ilie Mândricel
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Din umbra chiliilor in floare" de Ilie Mândricel este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.
Satul fără umbre
S-au surpat clipele toate
Visele ard a singurătate;
Satul fără umbre mai așteaptă
Un copil c-o floare scuturată
Să vină la părinți la mormânt
Să le sărute trupurile de vânt!
S-au surpat amintirile vii
Încotro să mergi nu mai știi;
Satul fără umbre pare răvășit
De începutul său de infinit
Încotro să mai aștepți pe cei morți
Dacă nimeni nu deschide vechile porți?!
S-au surpat tăceri în lumânări
Nu mai vin copiii din patru zări;
Satul fără umbre umblă pe-o cărare
Nu-i mai iese nimeni azi în cale
Totul e amurg fără de conținut
Orișice orizont pare mereu pierdut!
N-am pe nimeni azi pe prispă
Viața mea e tot, tot mai tristă;
Satul fără umbre-l aud în ecou
Merg către dînsul (și eu mi-s nou)
Sunt cel care vine, sunt cel care pleacă
(Toși copiii din lume părinții să-i înțeleagă)!
S-au surpat priviri în lacrimi
Gânduri au orbit în patimi;
Satul fără umbre e închis târziu
Ca un muzeu fără nimic, pustiu,
În care timpul orb parcă așteaptă
Dorul scump de Mamă și de Tată!
... Dacă n-ai străbuni atunci n-ai nimic,
Dacă n-ai satul tău ești venetic;
Satul fără umbre să-l porți mereu
Tainic în suflet ca pe Dumnezeu,
Să-l rogi în genunchi să nu dispară,
Satul tău de suflet, Veșnicie, o Comoară!...
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!