Caniculară
Arde soarele-orbitor,
Arde când îl sorbi, nectarul.
Totul arde ca-n cuptor
Și te arde ospătarul!
epigramă de Giuseppe Navarra din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Arde
Arde casa, măi, muiere
Și în casă am căldură,
Arde la calorifere,
Vine iarna... nu-i a bună!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arde zăpada
Arde zăpada noaptea cînd te-ating,
Gândul meu nu simți cum te furnică?
De dor la tine-n brae să mă ning,
Știu că de troiene nu ți-e frică...
Arde zăpada ziua când te chem,
Peste pământ e-atâta gălăgie
Și amândoi nici nu mai știm ce vrem
Atunci când suntem duși în Poezie.
poezie de Nicolae Nicoară Horia
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trântorului nu îi arde de muncă, dar îi arde să fie tată.
citat clasic din Marin Moraru
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Christine: Voi arde în iad. La fel și tu.
Regele Ludovic al XIV-lea: Nu, dragostea mea. Tu vei arde în iad. Pentru că eu sunt rege... orânduit de Dumnezeu!
replici din filmul artistic Omul cu masca de fier
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
În nopțile fără de somn, focul mâniei arde în inima mea, dar odată cu el ard și mândria, prejudecata și valorile mele de altădată. O pâlpâire de teamă suie dinlăuntrul meu și arde totul din calea ei. Mă topesc ca o lumânare a cărei lumină se împrăștie jur împrejur.
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricine arde de dor după lucrurile pământești, sfârșește în pământ cu mâinile goale și sufletu-i va arde în focul cel de veci!
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Alexandra Tuliscanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnica colaborare
Biserica-n așteptare
C-un popă și-o lumânare;
Lumânarea arde lungă,
Popa te "arde"... la pungă...
epigramă de Constantin Enescu (20 iunie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Afară și-nlăuntru
Stăm prea mult în afara noastră,
Singuri tragem obloanele, închidem ușile,
Umblăm bezmetici printre oameni,
Ne este team să intrăm
În interiorul nostru, preferăm ocolul,
Cercul perfect,
Iar sufletul nostru, ca un biet animal domestic
Dărâmă, rupe totul
În interiorul nostru
Până în ziua când cineva deschide
Ușile, ferestrele,
Bine ai venit, iubito.
Pământul nu arde, e rece,
Numai ființele vii ard
Ca niște făclii,
Unele ascund focul lor interior,
Altele ard precum Hus ori Giordano,
Tu, iubito, găsești în mine un rug,
Eu aud cum șoptești,
Focul arde, el arde, va veni și tăcerea
Pe-ntregul pământ,
Noi vom arde în stele,
Alături, pe rând.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Toamnă, rod bogat, când dulce-i vinul,
Mirosind a nuci și scorțișoară,
Toamna când se-acoperă seninul
Cu nori grei, cu pătură de smoală...
Toamnă cu gutuie la fereastră
Și copaci împodobiți cu-argint,
Când ne bate vântul la fereastră
Și ne cheamă albe flori de mirt.
Toamnă blândă ca o rapsodie,
Notă de tăceri te-a ispitit,
Arde, arde, arde focu-n vatră,
Toamnă, rod bogat ne-ai dăruit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
O! voi pe care-amorul
Cu focu-i v'a muncit,
Voi singuri știți cum dorul
Te arde de cumplit.
Iubita e departe
De peptul meu aprins,
Și sufletul meu arde
De dor, de foc nestins.
Zadarnic peptu-mi plânge
Adânc suferitor,
Ah! Dorul nu se stinge
În lacrime de dor.
O! voi pe care-amorul
Cu focu-i v'a muncit,
Voi singuri știți cum dorul
Te arde de cumplit.
poezie celebră de Iacob Negruzzi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Un copil nu va uita niciodată că focul arde, că acul înțeapă, că briciul taie, numai când se va arde cu focul, se va înțepa cu acul, sau se va tăia cu briciul și în nici un caz când i se vor explica toate acestea.
Gheorghe Ionescu în Didacticiada (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arde neaua sus la vise
Arde neaua sus la vise
Peste fruntea-pom din zori
Și prin crengile deschise
Vântul curge uneori.
Arde neaua sus la vise -
Poate altfel nici n-aș vrea
Să las porțile deschise,
Să mă pierd în casa ta.
Poate cerul va să tacă
Dacă uiți nisip să fii;
Poate marea-ntreagă seacă
Pe la noi de nu mai vii.
Peste tine-așterni uitarea,
Noi rămânem dezlegați...
Va ajunge încă sarea
Să mai crească exilați.
poezie de Mihaela Ionescu
Adăugat de Violeta Raica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
Încă de azi dimineață
soarele arde pe cer.
Pe câmp nu-i fir de verdeață.
florile-n grădină pier.
Se-anunță o zi încinsă.
Poate fi cea mai fierbinte.
Răcoarea este învinsă,
rămânem fără cuvinte.
Nori, pe cer, nu se adună.
Vântul parc-a dispărut.
Arșița este stăpână,
Canicula a-început.
O răsuflare fierbinte
arde totul ca un foc.
Grădinile-s pustiite,
nu mai au viață deloc.
La pomi le-a secat voința
de a mai rămâne verzi,
Nouă ne-a secat credința,
de-a sta la umbră-n livezi.
Căldura e-înăbușitoare.
De sete, animale mor
în arșița de soare,
din luna lui cuptor.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când risipește bărbatul, arde casa pe jumătate; când risipește femeia, arde toată casa.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când arde dorul...
Când arde dorul poți să spui,
Cât ți-e de greu? Aștepți,
Dar n-ai cui spune, nimănui
Nu-i pasă. Nu-i pasă tot repeți.
Timpul trece foarte greu.
Te uiți la poza din album,
Întrebi, de ce doar eu,
Mai iubesc? Nu sunt nebun?
Cu toate astea, încă speri,
Să fie totul foarte bine,
Că ființa care o preferi,
Va fi vreodată lângă tine.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacăra arde
în castelul meu ridicat la repezeală
într-o noapte de iluzii pentru o fărâmă
de iubire. am ascuns inima, disperat.
mă uitam dincolo de mine și așteptam
ochii tăi să scoată un strigăt. flacăra
arde mocnit în sufletul meu. simt
un junghi în vârsta mea, mă strâng
și anii, cobor treptele palatului
mai gârbovit. simt că sunt un bețiv
bătut de vânt și ars de soare.
flacăra mai arde în castelul ferecat
cu mii de zăvoare triste, pe unde
umblu-n zdrențe prin brumele vieții.
cinic îmi petrec noaptea în lumea mea.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nick Marshall: OK, acum aplicăm ceara încinsă pe zona păroasă. (Îș pune puțină ceară pe picior.) Oooo, arde, arde, arde! OK, OK... mai departe... se pune bucata de hârtie peste zona cu ceară. (Pune hârtia peste ceară. Își ridică sprâncenele.) Hmm, nu-i rău deloc. Habar n-am de ce femeile urăsc să se eplileze pe picioare. Bun, dintr-o singură mișcare trageți de bucata de hârtie în sens opus creșterii părului. Gata... 1,2,3! (Trage de bucata de hârtie.) Auuuuuuuuuu!
replică din filmul artistic Ce-și doresc femeile
Adăugat de Adriana Boagiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ceea ce arde fără flacără înseamnă iubire, dar nu tot ceea ce arde fără flacără poate să emane căldura iubirii.
aforism de Teodor Dume din Potcoave pe suflet
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Lapovița
suflă vântul, suflă și suflă
toarnă ploaia, toarnă și toarnă
și răsuflă a greu și răsuflă
ploaia asta ce trece în iarnă
arde soarele, arde și arde
trece valul, trece și trece
și se rup ale inimii coarde
și ninsoarea-i mai rece, mai rece
mor speranțe, speranțe, speranțe
vreme vine și vine și vine
albul iernii cu mii de nuanțe-i
tot mai lung între tine și mine...
poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vătrai venin
Redus la tăcere de un cui de gând
Privesc lumea cu gust rânced..
Scaunul îmi este de piatră
Un foc ce arde intr-o vatră
Si un vătrăi ce mie pecete
Imi arde trăiri pe tâmple
Lăsând in urmă catacombe
Pline de șerpi și hidre..
Mă las invăluit cu plăcere
Veninul e si moarte si putere
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!