Undeva, într-o iarnă

Burghezii discutau sonor
Despre poetul urbei lor:
-Auzi, să doarmă fără foc,
Ce insensibil dobitoc!

epigramă de Ion Pena din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

insensibil

Insensibil. Dăruit cu marea tărie de a suporta relele care chinuie pe altcineva.

definiţie aforistică de Ambrose Bierce din Dicţionarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocorul

poetul ajunge
să scrie texte fără punctuaţie fără
majuscule diacritice
îndeajuns
el se bucură de cuceririle japoneze
în manciuria anului 2018
fără chinezi
(?!)
şi ajunge
la o pace internaută, e
ternă, soră cu moartea
să scrie
ajunge doar puţin ridicat
dinspre umeri
ca un cocor prea deloc
mişcător şi sonor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie

Soare veşted, soare vechi
Cât o palmă de înalt,
Îl iau plopii de urechi
Fără scară, fără salt.

E bolnav de veşnicii
Câte-a tors şi-a îngropat,
Câte umbre şi stihii
Între timp a destrămat.

Soare umil, saore mic
Cât o ancoră abea
Înfloritu-i-a în spic
Dulcea somnului zăbrea.

O să doarmă iar blajin
Undeva adânc şi cald
Rotunjindu-ne cu chin
Pentru mâine alt smarald.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Universul literar", an I, nr. 37 (13 septembrie 1942)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sălile lor imense, înghesuiţi în colţuri, ei discutau desigur pentru ultima oară, discutau cum ştiau ei, pe tăcute, sau intonând cu solemnitate imnul lor melodios, imnul singurei zeiţe, Imnul Ştiinţei.

Victor Anestin în În anul 4000 sau o călătorie la Venus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul n-are timp, timpul lui a sublimat în poezie.

George Pena (10 mai 2008)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celia: S-a dovedit a fi încă un dobitoc mediocru. Şi asta mă face pe mine Doamna Dobitoc Mediocru.

replică din filmul serial Weeds
Adăugat de Mircea Filimon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul din urmă

Pe-aici poetul este rătăcit,
Prin hârburi de anafură şi besnă,
Heralzii în tăcere i-au murit
Şi plânsu-i-au durerile în glesnă.

De vreme îndelungă-i călător –
Cu pietrele şi roua din grădină,
Cu pulberea, cu norul tunător,
Cu toamna îmbrăcată în rugină.

A năzuit o ţară de poveşti –
Naiade în albastră legiune,
Luceferi în betele îngereşti
Şi verile cu umbră de cărbune.

Să fluture alaiele în zob,
Pe lanuri să se scuture belşugul,
Din cupe să hălădue - şi rob
Ca neaua să-i lucească meşteşugul.

O ţară de lumină şi de vis
Poetul peste ani a căutat-o;
I-e sufletul de negură, închis
Şi ţara pân' acuma n-a aflat-o.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", nr. 1 (15 iunie 1938)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui politician insensibil şi rece

Altul ca el nu e,
Pe această vatră:
Poţi să-i faci statuie
Fiindcă e de… piatră!

epigramă de Petre Gigea-Gorun din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Poetul scrie cam pe unde apucă,
Pe-o tâmplă de cer, pe-o coaja de nucă.
Poetul ghiceşte în palma Tăcerii,
ÎIn chiar miezul Nopţii, în splendoarea Verii.

Poetul adulmeca urma Ideii,
De se-nchina toti, uluiti, ateii.
Poetul saruta gura de vin,
Poetul e-un demon, un demon divin.

Poetul se-mbata cu vinul celest,
Poetul se-mbata de trupul acest'.
Poetul se-nchide in propriul arest,
Poetul se-nsala, sperand ca-i onest.

Poetul traieste Absolutul acum,
Poetul renaste din cenusa si scrum.
Poetul mai are o viata secreta,
Scrisa pe ceruri cu-a versului creta.

Poetul traieste intr-un stat paralel,
E rau uneori, si crud si rebel;
Poetul e-adesea bland ca un miel,
Iubitor de Cuvant, il iubeste pe El.

poezie de Doru Stoica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul Ion Scarlat, originar din comuna Troianu (fost Belitori), judeţul Teleorman, a publicat o carte "restituind" creaţia poetului şi epigramistului Ion Pena (1911-1944): "Ion Pena - Scrieri", Bucureşti, Editura Printech, 2011

Ion şi Ion din Belitori
Cu eticheta "scriitori",
Pena – perceptor de soi,
Scarlat ne dă... pielea înapoi.

epigramă de Mihai-Athanasie Petrescu
Adăugat de Nicolae Dărăbanţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aidan Hall: La un moment dat în istorie, doi tipi discutau despre bec. Unul din ei a ajuns celebru şi bogat, în timp ce celălalt a sfârşit prin a lucra pentru Mickey D sau ceva asemănător.

replică din filmul artistic Aminteşte-ţi de mine
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de roşu, fără sonor

se lăsa o pâclă peste munţii mei
nu ţin minte să fi iubit atât de mult pădurea

zilnic primeam animale în casă
să stea la masă cu noi
tigri vulturi urşi oameni fără suflete
unii chiar mă îndrăgeau
mergeau cu mine pe acoperişul blocului
cântam din u2 ne luam de gât

săream cu ochii deschişi ne transformam
într-o altă viaţă în avioane de război
venea salvarea şi totul era atât de minunat
atât de roşu fără sonor
atunci înţelegeam de ce ne mai iubeam
eu şi cu vulturul eu şi cu tigrul eu şi cu

poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tăcea, filosoafă rămânea! (Lui Neaţă Gabriela, chimistă, conferenţiară universitară)

Într-o zi, la facultate,
Oameni mulţi – festivitate
(Ziua-n care subsemnatul
Susţínut-a doctoratul),
Discutau de una, alta,
Despre Yalta, despre Malta...

Într-un colţ, mai într-o parte,
Discutând eu despre arte
Cu madam Panaitescu
Şi cu doamna Bogdănescu,
Despre Marilyn Monro',
Despre Pablo Picasso,

Gabi Neaţă, deodată,
Spuse, iar făcând-o lată:
Are şi vecina Nasta,
Câine tot din rasa asta!...
(Astfel s-a băgat în vorbă
Precum musca într-o ciorbă.)
........................................
Am zis eu, privind spre doamne:
Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne?...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub acelaşi cer de stele

De sus în jos,
o stea: "Un punct şi nimic mai mult" – şi-a zis în mintea luminată.

De jos în sus,
un om: "Ar fi un bec frumos – păcat că nu cooperează".

*

Iat-o casă în care o mamă îi cântă copilului să doarmă.

Copilul: "Mamă, ştii că şi eu le cânt stelelor, în fiecare noapte, că să doarmă liniştit?" – spuse glasu-i fără vicleşug.

poezie de Nicolae-Toma Posa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propun ridicarea unei statui fără cap în mijlocul urbei. Să decidă mulţimea a cui extremitate cefalică merită cinstea de a completa statuia. Fără doar şi poate, rezultatul va fi cu totul surprinzător.

Mihail Mataringa (8 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti poetul

cu cartea de lacrimi
care scoate un scâncet
la fiecare pagină citită
ca o formulă de matematică

tu eşti poetul care a scos
cartea care-ţi creşte
un gol în inimă

tu eşti poetul care scrie
despre singurătatea iubirilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminică

vorbeşte-mi despre tine
şi despre cum te-ascunzi
după deget

îngerii au tăcut
în glasul tău vin copiii
să doarmă

la orfelinat se-aude un clopoţel
şi nu-mi găsesc hainele
de duminică

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mormântul unui poet

A plecat în Paradis
Cel ce-n viaţă, fără larmă,
A visat fără să doarmă
Şi-astăzi doarme fără vis!

epigramă de Nicolae Cruceru din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf avocatului Brenner care doarme în şedinţă

Doarmă oricât,
Nu-i cu putinţă
Să doarmă cât
Dormea-n şedinţă!

epitaf epigramatic de Victor Dimitriu din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

fără zestrea de cuvinte
poetul este orfan
supravieţuitor
al nopţilor
în care se repetă epoci
irevocabil de veghe
timpului

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!