Epitaf unui invidios
Omul ăsta m-a urât
Pân' l-a luat la dânsa moartea.
Cică-avea un nod în gât,
De când mi-apăruse cartea.
epitaf epigramatic de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cartea de vizită
Mi-a scris pe-o carte, țipător,
Că e jurist și scriitor.
Și eu adăugai, tăios,
Că este și lăudăros.
epigramă de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei femei
Are des de jumulit
Câte-o gâscă, biata Vetă,
Că bărbatul ei iubit
Și-a luat... motocicletă.
epigramă de Vasile Huțu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui medic
Merse omul de ispravă,
La un doctor bun acasă,
C-o femeie grav bolnavă
Și-o găină sănătoasă.
epigramă de Vasile Huțu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răni pentru templul meu
Totuși nu mă sinucid
prea-i de tot urât în lume
îmi voi pune rana-n zid
templul meu să o consume
N-o mai fi urât în lume
moartea își cam bate joc
viața se ține de glume
nenorocul de noroc
Moartea să nu-și bată joc
îmi pun viața iată-n zid
la cuvinte le dau foc
poate astea mă ucid
Și cum e urât în lume
îi dau morții un alt nume
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Unui medic
Când mă duceam la dispensar,
Mă consulta... la buzunar.
distih de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui bulevardist
Pe aleea-nmiresmată,
Când apare câte-o fată,
Gigi-ncepe să tușească...
C-are tuse măgărească.
epigramă de Vasile Huțu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un astronaut
Din cosmos când venea la loc,
Precum un bulgăre de foc,
Mi-am dat cuvântul de onoare,
Că omu-acesta-i rupt din soare.
epigramă de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei afoane
Prea frumoasa Marion,
Când se-apucă de cântat,
Soțul iese pe balcon,
Să nu credem că se bat.
epigramă de Vasile Huțu din Când pleaca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful unei berze
M-a ucis o mânioasă
Cu-o rugină de lopată,
Că i-am dus un plod acasă,
Când era nemăritată.
epitaf epigramatic de Vasile Huțu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui solist vocal
Pe la petreceri când venea,
Cânta tot "d-alea" cu perdea.
Pe urmă s-a neobrăzat,
C-a dat perdeaua la spălat.
epigramă de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amenințarea unui hoț periculos
Când te comporți urât, reține
Că-ți fur și soața de sub tine,
Iar dânsa dacă face gât,
Îi fur și botoxul din rât!
epigramă de Mihai Haivas (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flagelul nu este pe măsura omului, îți spui deci că flagelul este ireal, e un vis urât care o să treacă. Dar nu trece totdeauna și, din vis urât în vis urât, oamenii sunt cei care se duc, și umaniștii cei dintâi, pentru că nu și-au luat măsuri de precauție.
citat clasic din Albert Camus
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Carnete" de Albert Camus este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Unui avar
La un bufet când l-am cinstit,
L-am întrebat: E bună berea?
Dar el e-atâta de zgârcit,
Că nu și-a dat măcar părerea.
epigramă de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea lui Adrian Păunescu
"Cartea cărților de poezie"
Îți este opera și epitaful,
Din "Flacăra", pe cât era de vie,
Pe-atât se-alege astăzi praful.
epigramă de Vasile Iușan din La români iară și iară, apar vânzători de țară (2012)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soartă crudă
Tristă e realitatea:
Prea puțini mai iubesc cartea.
Internet-ul i-a luat locul;
Cartea întreține focul!
epigramă de Cornelia Georgescu din Tăcere...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marile cunoștințe, cele cu adevărat importante, nu știu de unde le-am luat. Nu din cartea tipărită la Marc-Michel Rey, ci din cartea lumii.
citat celebru din Denis Diderot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Jacques the Fatalist" de Denis Diderot este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Unui tânăr epigramist
Corbu, în literatură,
A intrat cu caș la gură.
distih de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caută cartea ori omul care să-ți irige puțin deșertul din suflet.
aforism de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Când vine trezirea și omul se dumirește, în sfârșit, că a fost înșelat, încearcă să se autoînșele tot pe profil vrăjitoresc: "Parcă mi-a luat cineva mințile!". Mințile există sau nu există. Asta depinde de cât a băgat, fiecare, în cap, din comorile astea, lumești, ale științei și culturii. Mințile nu le poate lua nimeni. Adică, greșesc, omul și le poate lua, când are chef, singur.
Vasile Tincu în Vânzătorii de iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hâtrul bătrân
Floricică, floricea!
Când eram pe vremea mea,
Câte trei mândre aveam,
Cu tustrele mă iubeam,
Una-n deal și una-n vale,
Una la mijloc de cale,
Iar de când m-am bătrânit
Fetele m-au părăsit,
Sui în deal, cine mă cheamă?
Moartea care-mi cere seamă?
Dau în vale, cine-mi râde?
Moartea care mă cuprinde?
Pomul dacă-mbătrânește,
Pune-i paie de-l pârlește.
Omul dacă a-mbătrânit
Fă-i sicriu de odihnit.
Vai de dânsul! vai de el!
Când e omul tinerel,
Lesne-i vine a gândi
Cât pământul c-a trăi.
Ci zilele omului
Sunt ca floarea câmpului:
Dimineața înflorește,
Peste zi se veștezește
Și spre seară nu mai este!
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar