Unui avar

Odoare scumpe, flori pe masă,
Pe dulci covoare de mătasă,
Pisici de-Angora, câini de rasă.
Sus, prin cerdace- curg zefiri.
Te miri ce n-are-această casă.
Dar n-are musafiri!

hexagramă de Nicolae Crevedia din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrară într-o altă cameră, a treia, tot cu animale. Din ce în ce mai plăcut surprins, Lucian recunoscu vreo câteva dintre ele: veveriţe, ursuleţi Panda, dar şi Koala, pisici de rasă, dar şi obişnuite, cât şi câini, cam la fel ca pisicile, adică nu doar de rasă.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetiţa: Ai logodnic?
Lily: Marshall a fost pe aici ieri, tocmai au învăţat cuvântul "logodnic".
Robin: A, nu. Nu am logodnic.
Fetiţa: Atunci cu cine locuieşti?
Robin: De fapt, am cinci câini.
Fetiţa: Şi nu te simţi singură?
Robin: Nu, am cinci câini.
Fetiţa: Bunica are cinci pisici, dar se simte singură.
Robin: Păi da, are pisici, eu nu sunt doamna patetică cu pisici, nu că bunica ta ar fi o doamnă patetică cu pisici – mai are cineva întrebări?

replici din filmul serial How I met your mother
Adăugat de Păuna Maria, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compensaţie

L-au trădat prietenii în masă
Însă a crezut în zodie,
Şi de-atuncea creşte câini de rasă
Şi-i tratează de jigodie.

epigramă de Gheorghe Dachin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O casă fără cărţi este săracă chiar dacă podelele ei sunt acoperite de covoare frumoase, iar pereţii sunt acoperiţi de tapete şi tablouri scumpe.

citat clasic din Hermann Hesse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate pisicile sunt la fel, depinde numai de rasă, casă şi masă...

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evazionistul

Contradicţia este crasă:
E baştan (în ghilimele),
N-are casă, n-are masă,
Însă doarme la cinci stele.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândrei de pe coastă

Sprintenă, deretecată,
Are-n trup vreo câţiva ani.
Dar pe deal, spre Merişani,
Urcă sus prea mulţi Vişani,
Pentr-o vişină de fată.

epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul lui Eminescu

Îndoaie-ai săi genunchi româna naţiune
Şi sec îi este pieptul căci lacrimile-i curg
De clipa ce cuprinse-ntreaga ei minune
Ce-i veştedă şi moare când ziua dă-n amurg.

Din neguri lungi, uitate, o pasăre măiastră
Înalţă trilul dulce al versului duios
Şi, colo-n câmpuri mute, răsare-o floare-albastră
Miresme dulci dând lumii din trupu-i mlădios.

Îngăduie-ne nouă, nevrednici epigoni,
Să ridicăm privirea spre cerul stelei noastre.
Noi, cei ce suntem decât nişte pioni,
Să cutezăm o clipă să privim sus, la astre.

Şi, rând pe rând, să sune dulci doine de amor,
Să troienească scumpe aducerile-aminte,
Veşmânt din flori de tei să-mbrace vis cu dor,
Să fremăteze codrul şi luna să-l alinte.

poezie de Ionel Ivaşcu (mai 2001)
Adăugat de Ionel Ivascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-stingher

Pe strada rasă
de nouri soare
nici un acasă
nici o floare

pe strada stoarsă
de mort şi viu
la nici o casă
nu e târziu

pe strada ştearsă
de blesteme
la nici o casă
nu e devreme

din Miază-Noapte
în Miază-Zi
o viaţă moarte
îl sorbi

din Miază-Zi
la Miază-Noapte
se împleti
cu văi şi ape

pe strada rasă
de trecători
din casă în casă
caută flori

pe strada răcită
de morţi din morţi
o casă rătăcită
strigă din porţi:

grinzile mă dor
şi temelia udă
fereastra fără flori
streaşina hâdă

zidul se crapă
coperişul cade
gheaţă şi apă
asud zi şi noapte

strada cu somn
ce duce sub lume
la noul Edom
se spală de nume

pe strada uscată
de toată suflarea
nu se arată
nici ziua nici seara

pe strada uitată
de toate pietrele
veste neaflată
caută vetrele

pe trecerea-ngropată
de toate stările
veste nechemată
caută uitările.

poezie clasică de Horia Stamatu din Imperiul (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bunica – poem diamant

În
curtea bunicii
găseşti de toate:
legume, pomi fructiferi, flori,
viţă-de –vie, păsări în curte, câini
şi pisici... toate iubite
şi îngrijite doar
de harnica
bunică.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte dulci,cuvinte flori (soţiei de 8 Martie)

De 8 Martie, în zori,
cuvinte dulci, cuvinte flori,
Cu mult drag îţi dăruiesc,
semn că încă te iubesc.

Cuvinte dulci, cuvinte flori
pornite din inimioară,
Am să rostesc de multe ori
şi în astă primăvară.

Iar din suflet îţi doresc
multă, multă sănătate.
Ca florile când înfloresc,
de lumină să ai parte.

Acum, mai mult ca altădată
cu nostalgie-mi amintesc,
Cum te iubeam când erai fată.
La fel şi astăzi te iubesc.

De 8 Martie, în zori,
cuvinte dulci, cuvinte flori,
le voi rosti de mii de ori.
Te-îmbrăţişez şi te iubesc
cu mult mai mult ca-n tinereţe.
Azi sincer îţi mărturisesc
Iubirea n-are bătrâneţe.

poezie de Dumitru Delcă (8 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O căsuţă cu de toate

Melcul ăsta duce-n spate
O căsuţă cu de toate -
Spiralată, fistichie,
Casa lui e-o cochilie.
Mi se pare foarte grea,
Oare, ce-o căra în ea?

Chiar sunt foarte curioasă,
Vreau să ştiu ce are-n casă!?
Preşuri are şi covoare
Pe parchet, în dormitoare?
Sigur are şi un pat
Unde, chiar de-i ocupat,
Doarme şi se odihneşte
După ce trebăluieşte.

Scaune, poate şi o masă
Şi-o chiuvetă are-n casă.
Când nu doarme la amiază,
Ȋn fotoliu croşetează
Ori toţi nasturii-şi coase,
Apoi melcul spală vase!

Are şi antene, două,
Pentru filmul de la nouă.
Doar apă curentă n-are,
Duşul lui e-o stropitoare,
De-aia iese după ploaie -
Prin băltoace face baie!

poezie pentru copii de Simona Epure
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul de pe vremuri

N-am o casă, n-am ogradă,
Însă după moartea mea,
Voi avea o-ntreagă stradă
(Doar cu numele pe ea!)

epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserică de drag

Un copil şade singur la poartă,
Lângă el, un ulcior înflorat;
Vă salut, jucărie cu toartă
Şi copil ce te crezi împărat!

Şi mă-nchin, cum o fac prin altare
Episcopii, căzând la Sfânta Masă,
Cu toate că satul bisercă n-are,
În satul acesta Iisus n-are casă!

Dar are ce n-a mai avut vreodată:
Un ulcior căpătat de pomană,
Împărţit de-o femeie sărmană
Copilului... care l-a scos la poartă!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (22 iulie 2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sluga mangosită şi flămândă

Din vechime se tot ştie,
Indiferent de situaţie,
Lângă orice măcelărie,
N-ai să vezi rotindu-se
Câini de rasă, educaţi şi rotofei,
Ci, doar haite de cotarle fometoase
Afectate de turbare,
Grav bolnave de jigodie.

poezie de Nicolae Pasare (29 ianuarie 2018)
Adăugat de Nicolae Pasare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cauzalitate

În colţul camerei, te miri
Păianjen negru c-ai aflat?
Nu-nseamnă veste... musafiri...
Mai fă şi tu puţin curat!

epigramă de Mircea Bogdan din ziarul "Viaţa Buzăului" (29 iulie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune despre pisici că sunt mai inteligente decât câinii, dar din păcate nu poţi pune opt pisici să tragă o sanie prin zăpadă.

citat din Jeff Valdez
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Animăluţe şi... animale

Unii ţin căţei în casă:
Pisici, şerpi, sticleţi, canari.
Nouă prea puţin ne pasă
Că avem "consumatori".

epigramă de Nicolae Ghinoiu din ziarul "Viaţa Buzăului" (10 iunie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

şoareci prin casă
caută de mâncare –
pisici în dulap.

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinci pisici

Am în grădină cinci pisici
Din care două sunt pisoi,
Ele - gingaşe, moi şi mici,
Ei - dolofani şi zdraveni amândoi;

Spinări, picioare, încheieturi ca fierul,
Unghii de şoim şi colţii lungi de fiare,
N-ar cuteza nici şarpele, nici jderul
Să simtă-n ceafă crâncenele gheare.

Când calcă-n flori şi dau să se oprească
S-asculte parcă un murmur pierdut,
Le cade ca pe-o scoarţă oltenească
Ţesută umbra printre foi de dud.

Sunt tigrii mei, de veche obârşie,
Şi mă mândresc cu neamul lor cel mare,
Şi bărbătesc şi blând la duioşie
Şi-ntr-adevăr ţesuţi ca pe covoare.

Dar de ajuns să latre un căţel,
Că fug în pom şi uită şi de mine.
Tigri de junglă neagră, staţi niţel,
Că mi-aţi făcut mândria de ruşine.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!