D-lui Adrian Maniu cu prilejul apariției volumului său Drumul spre stele
Când am citit Drumul spre stele,
Mi-am spus la cea din urmă stanță:
De... drumul poate-o fi spre ele;
Dar pân' la stele - ce distanță!
epigramă de Tudor Măinescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Drumul spre Iad
De când pe lume stele cad,
Să știți că drumul tot spre Iad,
Precum John Milton bine spune,
Pavat e cu intenții bune.
epigramă de George Budoi din Epigrame (31 decembrie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Dacă...
Dacă ți-e drumul vieții îmbogățit de stele
Ai grijă ca, în grabă, să nu pășești pe ele,
Dacă, zburând, pe aripi îți va-nflori o floare,
Cu ploi de suflet ud-o, și n-o-nvăța să zboare!
Dacă în nopți cu negrul din nedorite plângeri
Te vor chema-n adâncuri întunecații îngeri,
Tu cheamă răsăritul din cânt de filomele
Și mergi pe raza vieții până ajungi la stele!
Dacă-ai lăsat în urmă iubiri neîmplinite,
Cu inimi sfâșiate, pe cruce răstignite,
Întoarce-te din drumul spre falsa mântuire
Când inima ți-e goală de orice răstignire!
Dacă-n păcatul șapte ți-e ziua scufundată
Și nu-ți găsești Lumina de Biblie-arătată,
Tu caută iubirea, ce zilele-ți va duce
Spre Cerul nemuririi, pe aripă de Cruce!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre stele
Plutesc și zbor
spre cer, spre stele.
M-alină ne-ncetat
un gând ascuns de iele;
aș vrea să-l știu,
dar nu-l cunosc...
căci e departe.
Este-n stele
și numai astrele îl știu.
Să merg încet pe scară,
să iau ce nimeni
nu ar lua.
O stea!
Și nu povara.
Plutesc și zbor
spre cer, spre stele.
Este un vis visat...
sunt gândurile mele.
poezie de Irina Matei
Adăugat de Claudia Antoche
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul toamnei merge spre cruce, spre moarte, în timp ce drumul postului de primăvară va merge spre înviere. Moartea nu este la Paști, ea este acum, la sfârșitul toamnei, când începe iarna și toate vor muri. Pe drumul morții se merge sprijiniți bine de cruce.
Ion Buga în Evanghelie și liturghie
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Holocaust Gutenberg" de Ion Buga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Toamna vieții
Atâtea amintiri am strâns în viață
ce grele-mi par când anii se tot duc!
S-au așezat pe gânduri ca o ceață
să îmi cobească-n cântecul de cuc!...
Iar de privesc aevea peste vreme,
spre căile pe care le-am parcurs,
mă răsucesc pe muchii de dileme,
rămase cu-ntrebări fără răspuns.
Mi-am căutat destinul printre stele,
din neguri reci m-am ridicat în zbor,
am aruncat ratările prea grele
pe zdrențele căzute dintr-un nor.
Din drumul meu am izgonit himere,
care-așteptau credința să-mi-o ia,
am frânt din ochi ispite efemere,
ieșite la răscruci în calea mea.
Am adunat din tină nestemate,
le-am șlefuit și nume sfânt le-am dat,
mi le-au furat mișeii, pe-apucate,
zicând că ei în taină le-au creat.
Ajuns acum în toamna vieții mele,
privind în urmă parcă mă-nspăimânt,
destinul meu, luat cândva din stele,
se zbate-n van pe-o aripă de vânt.
Dar tot urcând spre sferele astrale,
lăsând pământu-n urmă răscolit,
mai ud cu stropi de viață câte-o floare
când văd că se-ofilește-n asfințit.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul spre succes
ce am strâns în suflet e sublim tezaur
amintiri și vise fără de sfârșit
dragostea intensă sculptată în aur
zborul printre astre lin și reușit.
împart cu lumea gânduri montate -n poeme
dar știu că drumul spre succes e greu
înțelepciunea vieții plină de teoreme
trece de obstacole și învinge mereu.
romantismul meu desprins din paradox
imită naturile în patru anotimpuri
luptă cu moartea ca-ntr-un ring de box
nu lasă tristețea să reziste-n tertipuri.
cu versurile mele spre stele mă îndrept
lumina veșniciei îmi freamătă în piept.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul spre stele ne obligă, uneori, să trecem prin mai mulți nori.
citat din Marin Voiculescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe drumul vieții
Desculț și fără de păcat,
Pe drumul vieții-nsingurat,
Aleargă sufletul și plânge...
Din el cad picuri albi de sânge...
Din el curg râuri de lumină...
Dar viața nu-i o zi senină!
Se pierde în mătăsuri fine,
Spre lumi visate și virgine.
Pe valul cast, transcendentale
Poteci urcând, spre neuitare,
Suntem spirala ruptă-n mii
De suflete, spre-a ne hrăni...
Suntem vulcan ce clocotește
Și ca un val în noapte crește...
Maree măturând destinul,
Plaja de roze și seninul...
...........................................
În inimile-nsângerate,
Acum, de creștineasca noapte,
Sunt drumul mântuirii mele...
Altar de vise, cânt de stele...
Și-n pastorala uniune,
Când trup și suflet ne unim,
Sunt plânsul de îngropăciune
Și crucea lui Hristos. AMIN!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul reformei
Străvechiul drum al dinastiei Tung,
Numit cel al "Mătăsii" (cum se știe)
Nu-i (cum se vede) drumul cel mai lung,
Ci drumul nostru, spre... democrație!
epigramă de Mihai Schweitzer din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre unii oameni îmi pot scurta cât vreau drumul, spre alții drumul e nesfârșit.
citat celebru din Charlotte Bronte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Wuthering Heights" de Charlotte Bronte este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar 
Drumul vieții
Intr-o inimă bogată
Un bagaj de viață strâns
Cu o lacrimă sărată
Am sters greul ce l-a dus
Este timpul libertății
Am luat tot ce-a rămas
Plec spre pajiștea dreptății
Nu am timp să fac popoas
Am încredere -n iubire
Când călătoresc spre ea
Simt cum zbor prin nemurire
Drumul vieții călăuză -i inima
Este singurul final
Când perechea mi-am găsit
O lumină se zărește în fundal
Ești așa cum te-am gândit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul lacrimii
Liniștea din cer coboară
Peste răni ca un balsam
La bursa sorții un Sesam
Falimentând, mai înfioară
Și numai una din viori
Își frânge zborurile toate
Că doar o lacrimă mai poate
S-arate drumul spre comoară
Din înalturi priveghează
Iubirea Lui ca un Părinte:
Mijlocește Doamne sfinte
Drumul lacrimii spre oază!
poezie de Ion Untaru din Autportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între pompieri (mobil - frica)
Intră-n criză și-n belele,
Căci în drumul lor spre stele
Operațiunea lor
Vor s-o dea... femeilor!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul lung
Atâtea mii de versuri în poem?
Admir acest efort spre cantitate
Dar potrivit unui marxist sistem,
Aștept acum un salt spre calitate.
epigramă de Tudor Măinescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beția
"Beția nu este altceva decât o nebunie voluntară."
Seneca
Prima dată om când bea
Începe cu mintea sa
Dacă nu are stopat
În pahar s-a înecat.
Apoi bea în băutură
În paharul ce tremură
A femeii lacrimi vii
Și viața la lui copii.
Și în fond ce e beție
Drumul ce dă la prostie
Drumul ce o să te poarte
Către ceartă, către moarte
Drumul spre nenorocire
Spre necaz și păgubire
Deci zic vai și iarăși vai
Acest viciu dacă-l ai
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii nopții
Mai spune-mi, iubito încă o data
Ca ne vom reîntâlni in noapte.
Mai lăsați parul să-ți acopere sufletul
Cu vocea ta frumoasa,
cânta-mi încă o data
Ești ca o candoare, spre cer ma conduci
Prin frumusețea versului tău,
in drumul spre Soare,
spre Viața unității divine.
Hai sa-mi dai mâna și sa ne descoperim
Sufletele in dansul lor spre stele.
Lumina va deschide calea dreptății și pământul ce-l călcăm va deveni o stea.
Lasă-te condusă și tu de șoferul nostru
Către lumea de vis... către lumea-fereastra.
Ferestre 3 D devin versurile noastre in duet.
Flacăra iubirii va sta permanent in lumina.
Îngerii nopții ne vor veghea...
aprofundând sentimentul iubirii divine.
Iubirea ta ma școala noaptea din pat
Iubirea ce ne duce spre stele
Conducandu-ma printre îngerii de lumina.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când năzuiești ...
Când năzuiești spre stele și zenit
Și-ai vrea să-ti crească aripi pân' la cer,
Să nu mai fi în timp prizonier,
Ascultă tu de gându-ți răzvrătit!
Din visul tău să-ți faci stindard și scop,
Pe drumul tău arid și sincopat.
Cu-o umbră de speranță aliat,
Să pui și patimă în el, un strop.
Nu mai privi în spate-nfricoșat
Încremenit într-un prezent ostil,
În care te topești ca un fitil
De grija zilei greu împovărat.
Aleargă pe cărarea ta spre vis
Și lasă-n urmă teama din trecut,
Când totul era tină, era lut,
Iar tu pășeai pe margini de abis.
Te vei trezi la capătul de drum
Mult mai puternic, mult mai înțelept,
Cu inima bătând voios în piept,
Cu visul tău înfiripat de-acum.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-am pus
praf de stele într-un plic
o să-l savurez târziu
în noaptea noastră
de iubit la infinit
o să fim fierbinți
și o să ne dăm cu praf
să sclipim în întuneric
mi-am pus praf de stele
în ochi să vezi că strălucesc
când te arunci în brațele mele
o să fiu luceafărul coborât
pentru tandra îmbrățișare
mi-am pus praf de stele pisat
în gura care visează săruturi
când limba se plimbă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
unde e drumul
e neagră noaptea
și tremură stele pe boltă
sunt negură în noapte și răspunsul absent
ridic mâna spre cer căutând un cuvânt
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visele mele...
Visele mele,
portal deschis, între pământ și stele,
realități paralele în viața mea și trăirile mele,
mănunchi de fiori în mii de pelegrinări,
vii culori în nopțile grele.
Visele mele,
cununi de amintiri, din vechi și noi trăiri...
scenarii de film, fără pereche sub stele,
frământări spre enigmatice dezlegări,
pe fruntea înrourată de sudori,
în dimineți fără stele.
Visele mele,
zbateri în tăcere,
cu premoniții bune sau rele,
nelipsite pe drumul vieții mele,
viața îmi împliniți, nu mă ocoliți!
Cât voi trăiți și eu trăiesc,
printre vii morți sau morții vii,
numai Dumnezeu știe,
să decodifice bine,
visele lumii și ale mele,
,, Nimic nou sub stele"
poezie de Valeria Mahok (17 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!