Unui ministru

Cucoane Lascăre, de fel,
Nevoie n-ai de portofel...
Tu ştii că eşti boer de viţă,
Nu eşti ca c-conu Tudoriţă,
Să porţi minciunile în el;
Mult mai pe jos în laşi săracu':
La minister le duci cu sacu'.

poligramă de Alexandru Macedonski din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică:

Atuncea, când te duci la mare,
Dorinţa-ţi iese-n relief,
Regreţi că eşti un oarecare
Şi n-ai grandoarea unui şef!

epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că eşti mare, că eşti mic...

Când eşti mic, asculţi de tata.
Când mai creşti, îţi croieşti soarta,
Tot muncind vară de vară,
De cu zori până în seară.

Prea mult nu agoniseşti,
Doar atât cât să trăieşti.
Muncind din greu ai obosit,
Timpul te-a îmbătrânit.

Cam des cerul îl priveşti.
La viaţă nu mai gândeşti.
Aştepţi ceva şi nu ştii ce,
Dar ştii că locul, sus îţi e.

Ai fost copil şi nu mai eşti.
Roata vieţii n-o opreşti.
Asta-i viaţa omului.
Este vrerea Domnului.

După cum se vede treaba,
Muncim şi muncim degeaba.
Că eşti mare, că eşti mic,
Când te duci, nu iei nimic.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modelul inimii mele

Tu eşti modelul pe care mi-l doresc,
Eşti vorba dulce pe care o şoptesc.
Tu eşti model pentru inima mea,
Eşti energia şi puterea ce bate în ea!

Tu eşti modelul de care am nevoie,
Eşti raza de lumină pe care nu am voie,
Să o ignor, să nu o văd, să o ratez...
Eşti iubirea cu care vreau să mă tratez!

Tu eşti modelul ce mult l-am căutat,
Eşti unda de iubire ce m-a acaparat.
Tu eşti model pentru dragostea mea,
Eşti tot ce pot avea mai bun din ea!

Tu eşti modelul ce mult l-am visat,
Eşti fiinţa de care nu m-am săturat.
Tu eşti supermodel în viaţa mea,
Eşti liniştea şi pacea ce eu le-aş vrea!

poezie de Ovidiu Kerekes (10 martie 2021)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tyler Durden: Nu eşti meseria ta. Nu eşti contul din bancă. Nici maşina pe care o conduci. Nici ce ai în portofel. Nu eşti pantalonii tăi de firmă nenorociţi. Eşti rebutul ultraperformant al lumii.

replică din filmul artistic Fight Club - Sala de lupte, scenariu de Jim Uhls, după Chuck Palahniuk (15 octombrie 1999)
Adăugat de Diana Maftei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Christina: Vrei să vii la mine?
Egor: Tu eşti moartă. Tu ştii că eşti moartă...
Christina: Dar te iubesc, Egor. Şi pentru tine vin de-atât de departe...
Egor: Tu eşti totdeauna aici, tu nu vii de nicăieri...
Christina: N-ai să înţelegi niciodată, dragostea mea! Căci pe tine nu vreau să te pierd, nu-mi trebuie sângele tău... Vreau să mă laşi câteodată să te iubesc!...

replici celebre din romanul Domnişoara Christina de Mircea Eliade
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti modest, se spune că n-ai făcut nicio ispravă. Dacă eşti strălucit, se spune că eşti orgolios. Dacă eşti pios, se spune că eşti ipocrit. Dacă eşti puternic, se spune că eşti despot. Dacă eşti tăcut, se spune că eşti ciudat. Dacă eşti blând, se spune că eşti linguşitor. Dacă eşti perseverent, se spune că eşti încăpăţânat. Există oare vreo calitate ce nu poate fi tendenţios interpretată?

proverbe sanscrite
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crestături în nor

(Unui dac liber)

nici nu ştii
când ai să fii muşcat
de visul primăverii
(cu-atât mai mult
cu cât tu însuţi eşti
o mică reverie-n univers).
vremea este a tăcerii de opal,
a învierilor,
a crudului sălbaticului verde.
nu e nici umbră de iluzie,
nu e acum prilej de teamă –
fulgere, ploi ori negrul-iute-al norilor
ne fac şi mai strălucitoare
luminile ce se aprind
(ce mai contează micile apusuri
în faţa dimineţilor ce vin?)
când mii de porţi
în mii de flori se văd deschise,
de-ajuns e numai, de eşti liber dac,
să-ţi aminteşti de vechiul meşteşug
de crestător în nor
şi în cuvânt.

poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu iubito...

Tu iubito o ştii bine
Tu eşti dor, eşti dor de mine
Tu eşti dor, eu sunt iubire
Tu eşti freamăt, eu simţire.

Tu eşti raza albă-a lunii
Tu eşti izvorul minunii
Tu eşti vis şi armonie
Tu eşti vers, eu poezie.

Tu a vieţii mele rază
Tu a sufletului pază
Minunată orhidee
Eşti şi floare şi femeie.

poezie de Florica Iacob
Adăugat de Oana Alexia Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia

Am auzit al tău lătrat,
Dar el de loc nu m-a mirat:
Destulă vreme ţi-am dat pâine,
Să ştiu prea bine că eşti câine.

epigramă de Alexandru Macedonski din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia ce-mi doreşte binele

Mulţumesc pentru urare,
Că ne dorim bunăstare
Azi, când a rămas doar sacu'
Gol şi-i terfelit... săracu'...

epigramă de Constantin Enescu (6 februarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Tradem

Am auzit al tău lătrat,
Dar el deloc nu m-a mirat:
Destulă vreme ţi-am dat pâine,
Să ştiu prea bine că eşti câine.

epigramă de Alexandru Macedonski din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, să taci!

Sfătuitorule, prea mult vorbeşti
Şi n-ai habar de lumea de afară,
De toate câte... tu le zici "lumeşti",
Aşa că taci şi, poate-ntâia oară,
Încearcă ce-i normal: să nu huleşti!

Nu mai vorbi de lucruri ce nu ştii
Tu, cel ce doar cu vorbe te făleşti,
Eşti mortul ce, spre lumea celor vii,
Îşi vinde-nchipuitele poveşti
Şi tot conjugă verbul "a iubi".

Nu ai habar, n-ai simţuri, n-ai nimic
Cu care poţi veni în ajutor
Acelora ce vor, măcar un pic,
Să simtă fericirea până mor,
Aşa că taci! În lume, eşti prea mic.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 131

Te porţi tiranic, eşti la fel de rea
Ca orice chip considerat frumos,
Căci ştii ce mult te vrea inima mea,
Eşti giuvaerul cel mai preţios.
Dar totuşi unii zic când te privesc
C-al dragostei fior nu-l simt deloc;
Să spun că se înşală nu îndrăznesc,
Numai părerea mea pot s-o invoc.
Şi să fiu sigur că nu jur greşit
Mă tot gândesc la tine şi oftez,
Apoi mărturisesc însufleţit
Că neagră eşti, dar eu te luminez.

Şi de fapt neagră e doar fapta ta,
De-aceea mulţi te vor calomnia.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când n-ai un ban în portofel

Mi-aş pune GPS la portofel
Dar ce folos, când nu găsesc în el
Nici o valoare, este de fason...
N-am nici un ban în portofel, pardon.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai căuta nimic, tot ceea ce cauţi există deja în tine! Dacă vrei să laşi lumea asta mai bună decât era înainte să vii aici, n-ai nevoie de pelerină sau să-ţi tragi chiloţii peste pantaloni. Poţi fi un supererou chiar acum, prin iubire. Iubeşte cât te ţine inima, iubeşte ca şi cum n-ai muri niciodată şi nimic nu te-ar putea afecta! Iubeşte fără să aştepţi nimic în schimb, ca şi cum ai avea deja totul! Pentru că eşti etern şi chiar ai totul deja sau mai bine zis, eşti totul. Iubeşte!

citat din Cezar-Ştefan Jinga
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu laşi...

Să nu laşi luna să te aştepte
Ti-am făcut din razele ei,.. trepte
Să urci cu buzele pe tâmple
Să nu laşi soarele să te cheme..
Te asteptă căldura palmelor
să-ţi împletească in bucle, diademe..
Să nu-mi laşi marea cu plaja goală
In scoicile ochilor,.. eşti perlă
Să nu laşi pădurea să-ţi strige ecoul
In poiana inimii, unde eşti izvorul..
Să nu laşi dorul să mă ucidă
Sub soare şi lună
Prin valuri şi codri
Căutându-ţi ochii...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esti zeul meu...

Te-ai înălţat să-mi vii în cale din astă mare-nsângerată,
Eu te ador-eşti zeul meu şi inima azi imi arată,
Poseidon sau doar Neptun, tu eşti trufia prinsă-n vise,
Căci tu ai lacătul iubirii şi poţi deschide porţi închise.

Eşti zeul mării nins de noapte şi eşti potopul ce atinge
Un univers uitat de oameni dar amintit acum de tine,
Dar eşti şi zeul meu iubit şi focul dragostei se stinge
Dacă n-ai grijă să-l aprinzi aşa cum tu o ştii de bine.

Şi când se lasă seara-n vis şi tot privesc pe geam la mare,
Tu te arăţi cu scoici in păr şi îmi zâmbeşti admirativ,
Eu te privesc şi te ating cu degetele prinse-n zare,
Iar tu mă strângi din nou in braţe şi mă săruţi conspirativ.

poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezamăgire

Să ştii c-ai fost luat în seamă
Atât cât ai avut de dat,
Apoi ţi-au adresat sudalmă
Şi răni în suflet ţi-au săpat.

De munca ta s-au folosit,
Te-au dus cu preşul, binişor,
Cu meritul, te-au păcălit,
Îl trec grăbiţi în contul lor.

Prin tine vor doar ei să crească
Şi-ţi exploatează-al tău talent,
Dar când le ceri s-o recunoască
Îţi spun că eşti impertinent.

Te pun la colţ că n-ai obraz,
C-ai îndrăznit să ai păreri,
Te trec pe listă, după caz,
Duşman de azi, nu bun ca ieri.

Ei şi-au atins cu tine scopul,
Acum te-aruncă la gunoi,
Tu suflet mult ai pus în totul,
Îar de la ei primeşti noroi.

E jocul lor, tu nu ai loc
În măsluitele lor cărţi,
N-ai cum să intri-n acest joc
Şi baţi la ferecate porţi.

Sunt multe cruci de dus în viaţă.
Să nu te laşi de ele-nfrânt,
Chiar dacă răni îţi fac pe faţă,
E şi lumină pe pământ!

poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti altfel

Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Pe lângă ploi ai şi ninsori,
Cât de-ncâlcită eşti spre seară,
Eşti cum n-ai fost pe vechii zori.

Acum eşti verde cu răceală,
Acum eşti caldă peste flori,
Apoi eşti albă de zăpadă,
Eşti cum n-ai fost pe ochişori.

Cât te-ai schimbat de astă vară,
Când ai plecat unde nu ştiu,
Lăsându-ţi sora tropicală,
Să ardă verdele cel viu.

Îmi pari atât de supărată,
Pe pomi, pe flori şi-apoi pe noi,
De-aş şti ce ţi-am făcut surato,
Cât m-aş certa întins sub ploi.

Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Te porţi de parcă te răzbuni,
Că ai găsit pădurea rară
Şi luncile ce nu mai sunt.

E timpul, scurs, să pleci surato,
E timpul tău să nu mai fii
Şi-ai să dispari îngândurată,
Cu stolul tău de păpădii.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ego risipit

Deşi ştii bine despre risipire
de timp,
despre amăgire,
crezând cuvintele din file
de cărţi,
multe citite,
sau trăite...
nu poţi să-nvingi
-cu nicio-mpotrivire-
treceri de multe zile
pierdute,
dând vina pe sorţi...
ce-n timp ai vrea să stingi.

Ce scumpe ştii că sunt
minutele
în scurgere definitivă
şi te-ncânţi
privindu-te-n oglindă,
tot crezând
că eşti acelaşi,
-nevăzând trecutele
şi dimpotrivă-
ca un vânt
viaţa-ţi se perindă
într-un scufund,
înconjurat de-ai tăi,
la fel de laşi
şi tu te laşi, te laşi...

Cu câtă uşurinţă,
prin program
se pare,
suntem abili să ne minţim
făcându-ne din neputinţă
impresia că nu-i nimic,
nu ne-am schimbat c-un gram,
că nu îmbătrânim,
suntem aceeaşi fiinţă...

Dar nu -din întâmplare-
până la ziua de-un declic;
când frumuseţea-i dusă,
nimeni nu te-ascultă,
nu te caută
sau te evită
sau devii o sursă
de pagubă...
sau nedorită,
sau prea multă...

Este malignul
presimţit
de care-ai frică
şi-l ascunzi
-chiar dacă îl refuzi
nepregătit-
şi-i zici "destinul",
ce nu te mai implică,
eşti la asfinţit...

Oh, ce păcat
de cum te-ai păcălit
să îţi porţi singur pică,
n-ai realizat
că trecerea-ţi prin spaţiul lumii nu t-explică,
-de timpul nu ţi-ai luat,
şi ştii oricum că-i infinit-
să fi ieşit din raftu-ţi prăfuit,
să te fi etalat!?!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!