Unui critic literar
Un critic literar și om de vază
Prin testament s-a vrut incinerat.
Cenușa - cerul să i-o aibă-n pază,
Că mult prea mult pământul l-a... răbdat!
epigramă de Ion Cănăvoiu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unui critic literar nu-i poate veni de hac dacât un alt critic literar.
aforism de Mihail Mataringa (11 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
- critic literar
- Critic literar. Specialistul în datul cu creionul peste degetele scriitorilor care n-au învățat să scrie.
definiție aforistică de Cornel Stelian Popa (21 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- critic literar
- Critic literar: poet cu bobina arsă.
definiție aforistică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- critic literar
- Călăuză pe itinerar.
Critic literar
monostih de David Boia (16 martie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Critic literar la... stomatolog
Ca și critic literar,
Cu durere și aplomb
Constat: Este temerar
Medicul stomatolog.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui critic literar
Și-a transformat condeiu-n sapă
Și-i priceput, la o adică:
De bagă el pe unu-n groapă,
De-acolo nu se mai ridică.
epigramă de Sorin George Vidoe din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un critic literar nu trebuie să fie musai poet sau prozator, dar nici mult să nu-i lipsească...
aforism de George Budoi din Critică și critici (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Petre Poantă (critic literar)
Despre Poantă s-au făcut
Atâtea poante bune,
Dar "poanta" e... că i-a plăcut
Țuica de prune.
epigramă de Vasile Iușan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă-ntreabă un prieten ce am vrut să spun în poezia cutare. De unde să știu? Eu nu sunt critic literar!
aforism de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui critic (V)
Abia știe să citească din abecedar
Și se crede cel mai mare... critic literar.
distih de George Budoi din În Țara lui Invers, capitolul "Recunoașteți personajul?" (8 iulie 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absență
Un cer albastru, o somnoroasă mare,
Linia gri și rece-a țărmului mut,
O sclipire-a unei vele-n zare
Și nimic mai mult.
Asta au văzut ochii, inima mea a văzut mai mult:
O femeie-ale cărei buze repetau fără zăbavă
Această propoziție,
"Domnul aibă-n paza lui acea navă!"
Domnul aibă-n paza lui acea navă! Rugăciunea ei, nu a mea,
Traversează toate mările și nu-s puține,
Până dincolo de frontierele ceții,
Unde cineva și-a întors fața de la mine.
Domnul aibă-n paza lui acea navă! Nava ei, nu a mea
A mea niciodată n-a mai revenit la mine.
poezie de Thomas Fleming Day, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui critic literar
Are stofă, evident,
Critic, ce mai, "tura-vura",
Cărturar inteligent,
Până nu-ntrece măsura.
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi critic literar nu înseamnă că l-ai apucat pe Dumnezeu de un picior. A fi critic literat - iată o profesie ingrată!
Marin Sorescu în Ușor cu pianul pe scări (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
- critic literar
- Om ce-ncearcă să găsească
Argumente capitale,
Gustul să ni-l șlefuiască
După gusturile sale.
Criticul literar
definiție epigramatică de Nicolae Petrescu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
E mult prea scumpă
E mult prea scumpă viața asta
ca s-o petreci nepăsător;
e mult prea scumpă orice clipă
s-o lași să treacă fără spor.
E mult prea scump Cuvîntul Vieții
să-l poți uita și-un ceas măcar;
e mult prea scumpă rugăciunea
să-i poți nesocoti vreun har.
E mult prea scumpă adunarea
să nu faci totul pentru ea;
e mult prea scumpă-mbrățișarea
să-ți pară vreo iertare grea.
E mult prea scumpă răsplătirea
statorniciei la sfîrșit,
să-ți par-acum prea grea-ncercarea
pe care-o ai de suferit.
E mult prea scumpă mîntuirea
să nu-i dai totul pe pămînt,
și pacea inimii și slava
statornicului legămînt.
E mult prea scumpă veșnicia
s-o dai pe-o umbră și pe-un fum;
E mult prea scump Cristos și Raiul
să nu dai tot să-L ai acum.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 7
Tu ești Pandora, marea curioasă,
Ce o cutie ai avut în pază
Și viața ne era mult mai frumoasă
Când ochiul tău n-a vrut în ea să vază.
Dar într-o zi, crezând că o comoară
Se-ascunde în ea, te-a furnicat la piele
Și deschizând-o, ai văzut cum zboară
În jurul nostru numai lucruri rele.
Și-atunci ne-am dus în lume ca nebunii
Să le-adunăm, ca să ne fie bine,
Dar ne-am lovit de furia furtunii
Ce a luat locul zilelor senine.
Așa-i când te conduce ignoranța
Azi în cutie este doar speranța.
poezie de Octavian Cocoș (4 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imi ceri prea mult
îmi ceri prea mult;
nu cred că am să pot vreodată
să rup din cerul meu o stea
și-o lună, totodată.
pe cerul meul nu este lună,
a fost furată când îmi era aproape
însă am înțeles motivul,
era iarnă,... era noapte.
dar stele mii și mii se nasc
cu fiecare clipă care trece
și nu le vrei, nici nu îți plac
căci era iarnă,... era rece.
îți pot da soarele de vară
și stele-o mie legate într-un cult,
de nu le vrei, îți spun cu îndrăzneală,
îmi ceri prea mult.
poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii planetei
Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieți amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...
Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăiește...
Sunt mult prea multe crime
Iar viața prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viața ne-ncălzește...
Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Și nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viața este mută...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui critic de poezie
Să fii critic literar
Când de versuri n-ai habar,
Săvârșești o blasfemie
Tot vorbind de poezie.
epigramă de Gheorghe Busuioc din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Multe-a mai răbdat hârtia
Pe-a industriei cărare!...
Uneori chiar și prostia
Deghizată-n cugetare.
epigramă de Ion Cănăvoiu din Cobra regală (1994)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!