* * *

Fii ca un râu curgător,
Tăcut în noapte,
Să nu te temi de bezna nopţii.
Şi dacă stele sunt pe cer, să le oglindeşti.
Şi dacă cerul se înnorează,
Nu-i nimic:
Ca şi râul, noru-i apă;
Oglindeşte-l fără mâhnire
În adâncurile-ţi liniştite.

poezie celebră de Manuel Bandeira
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

fii râul curgător
tăcut în noapte
care oglindeşte
luna
când cerul e senin

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel spuzit cu licurici

În bezna nopţii fără lună
La stână tolănit pe prici
Regina nopţii va să-mi vină
Pe cer spuzit cu licurici.

Aud cum laptele se-adună
În ugerele moi şi mici
În bezna nopţii fără lună
La stână tolănit pe prici.

Sunt ceasuri de când: Noapte Bună!
Mi-a fost şoptit de-un muritor
Pe când arar talanga sună
Cerând s-apară alt decor...

Din bezna nopţii fără lună.

rondel de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram ochiul

eram ochiul

de tigru tăcut în noapte
neînfricat în beznă
mă mişcam ca un râu curgător
eram chiar fratele lui
ţineam maceta în dreapta
şi baioneta în dinţi
îi simţeam gustul de metal
de sânge amestecat cu mâl
mestecam frunze de mate
ayahuasca o sorbeam sub clar de lună
ritualurile şamanice mă transformau
în nor în apă în râu
curgeam cu pistolul mitralieră pregătit
eram gata să mor
eram gata să trăiesc din nou

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrast fără contrast

Mare albastră, cer senin
Intre ele, apus sublim
Nori de lebădă pe val
Albastru sau contrast

Splendoare de apă şi aer
Cerul adevărat, unde e?
Sus sau jos, jos sau sus?
Comparaţie cum să faci..

Contrast fără contrast
Stele sus, jos stele
Luna pe mare, lună pe cer
Nedumerit mă scald...

Stele plutesc pe mare
Inot, nu le pot prinde
Stele pe valuri de cer
Incerc să zbor la ele

Se depărtează cele din mare..
Sunt oare o fantă?
Poarta e in mine spre albastru?
Despart albastrul.. eu?

Răsar, apun şi eu
Astru nu pot fii, cine sunt..
Praf de cer botezat cu apă
Contrast de bine şi rău

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa e o aventură capricioasă.

definiţie clasică de Manuel Bandeira
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii apă, prietene

Fii apă, prietene.
Goleşte-ţi mintea.
Fii fără formă, fără contur, ca apa.
Dacă pui apă într-un pahar, devine paharul.
Dacă pui apă într-o sticlă, devine sticla.
Dacă o pui într-un ceainic, devine ceainicul.
Acum apa poate curge sau se poate izbi.
Fii apă, prietene.

poezie clasică de Bruce Lee
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miezul nopţii

Aud miezul nopţii, ultima bătaie
se opreşte-n suflet pe un prag de dor,
un fior năvalnic inima mi-o taie –
te zăresc ascunsă-n geana unui nor.

Dar dispare norul, cerul îşi întinde,
dintr-o zare-n alta, marea de senin,
cerne-alene luna raze tremurânde,
apărând măreaţă pe un vârf de pin.

Şi mă duce gândul, peste râu, la tine,
dar un vad găsi-voi, ca să pot să-l trec? -
râul e năvalnic, nu-l trece oricine,
dar m-arunc în apă, chiar dacă mă-nec!

poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miezul nopţii

Aud miezul nopţii, ultima bătaie
se opreşte-n suflet pe un prag de dor,
un fior năvalnic inima mi-o taie –
te zăresc ascunsă-n geana unui nor.

Dar dispare norul, cerul îşi întinde,
dintr-o zare-n alta, marea de senin,
cerne-alene luna raze tremurânde,
apărând măreaţă pe un vârf de pin.

Şi mă duce gândul, peste râu, la tine,
dar un vad găsi-voi, ca să pot să-l trec? -
râul e năvalnic, nu-l trece oricine,
dar m-arunc în apă, chiar dacă mă-nec!

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul nopţii

Din fantastice-amintiri
Rupta râu'-ntunecat,
Miile de clipociri
Şi de stânci le-a sfărâmat.

Grele suferinţi străbat
Printre unde-mbălsămate,
Care-n secole au cărat
Cânt, sudoare, sânge, gloate.

Într-o lume de mister
Raza lunii-n ape bate,
Stele de pe-ntunecatul cer
Din adâncuri ude scoate.

Vin fantasme din văzduh
Furioase peste unde,
Ca pe-al râului vechi duh
Iarăşi noaptea să-l înfrunte.

Dar prin negura-nstelată,
Tulbure şi înspumat
Pe câmpii se pierde-ndată,
Râul nopţii deshumat.

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alternanţa alternează, veşnicia guvernează

Nu e soare, este nor,
Nu stă-n loc, e mergător.
Nu-i lumină, e-întuneric,
Ce-i urât, nu e feeric.
Nu-i sănătate, e boală,
Mortul din morţi, nu se scoală.
N-ai aripi, nu poţi să zbori,
Nu eşti călător prin nori.
Nu eşti în cer, eşti pe pământ,
Primeşti soare, primeşti vânt.
Nu este zi, este noapte,
Nu e viaţă, este moarte.
Nu este alb, este negru,
Învaţă să fii integru.
Albu-i cel ce dă lumină,
La florile din grădină.
Nu e zi fără lumină,
Nici noapte cu lună plină.
Nu-i noapte fără-întuneric,
Nici frumos fără feeric.
Nu este cer fără stele,
Nici zbor fără rândunele.
Nu există nemurire,
Nici viaţă în dăinuire.
Dacă le punem în balanţă,
Există deci, alternanţă.
Alternanţa alternează,
Veşnicia guvernează.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem întru lauda ciclului

dacă există un râu
mai frumos decât acesta,
aprins ca sângele
roşu de la marginile lunii dacă
există un râu
mai credincios decât acesta
revenind lună de lună
la aceeaşi deltă dacă

există un râu
mai temerar decât acesta
venind si venind într-un talaz
de patimă, de durere dacă

există un râu
mai imemorial decât acesta
fiică a evei
mamă a lui cain şi a lui abel dacă există în

univers un asemenea râu dacă
există undeva o apă
mai viguroasă decât această apă
sălbatică

roagă-te ca ea să curgă deopotrivă
prin toate animalele
frumoase şi credincioase şi străvechi
şi femele şi brave

poezie de Lucille Clifton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cad odată

cu frunza în aşteptarea iernii mele
ochii fac drifturi prin parcuri
au culoarea toamnei târzii
în creier mi-a rămas un tril voios
mă agăţ nebuneşte de el şi cerul
e ud
vara mea a trecut inutil m-am trezit
prea târziu în teatrul cu decoruri
galbene şi stau îndoit de mijloc
aştept tăcut bezna fără mâhnire

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul

Râu mic, ce curgi vijelios
Şi munţii îi străbaţi,
Tăind de zor, sârguincios,
O vale în Carpaţi!
Eşti mândru şi cutezător
Şi nu te temi deloc,
Căci apa ta răzbate-uşor,
Nimic n-o ţine-n loc.

Apoi la dealuri te repezi,
Dar forţa ţi-a slăbit,
Însă cu firea nu te pierzi
Şi valea ţi-ai lărgit.
Curgi mai domol, arunci priviri,
Cu ochi iscoditori
Şi peisajul îl admiri
Uimit adeseori.

Iar când începi să oboseşti
Te odihneşti la şes
Nu mai alergi, nu mai vuieşti
Şi e de înţeles.
Eşti râu bătrân şi moleşit,
Dar totuşi nu tresari,
Chiar dacă ştii că negreşit
În mare-o să dispari.

poezie de Octavian Cocoş (6 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei stele

primesc în tovărăşie
puţine dacă le pui
într-o sanie trasă
sau împinsă de renii vaccinaţi
dacă sunt mici nu reprezintă
carul mic
nici un căpitan nu eşti
dar în ochii tăi sunt scumpul tău
iubitul care strânge stele
de pe cer
e metafizică pură
dar tu nu spui nimic
le accepţi aşa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

şi dacă râsul de copil,
îţi dă o zi cu cer senin,
dacă pe iarbă ai călcat,
dacă în râu te-ai dezbrăcat,
dacă o ploaie te-a udat,
daca -ai trudit.... şi ai iubit...
vei fi un om ce a trăit
din plin... şi împlinit.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ale toamnei...

Nicio Toamnă nu e Toamnă,
Dacă nu-i darnică doamnă.

Nici frunza nu-i ruginie,
Dacă Toamna nu-i în vie.

Nici vântul nu-I arătos,
De nu mătură stufos.

Nici cerul n-are suspin,
Fără al păsărilor chin.

Nici omul nu-i bucuros,
Fără roade cu folos.

Nici dragostea nu-i romanţă,
Când se cântă la distanţă
Şi-i lipsită de roşeaţă.

poezie de Valeria Mahok (6 noiembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decaloguri comparative...

Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreţie, fără a lui împărăţie.
Nici un drum cu ocoliş, nu e fără ascunziş...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credinţa nu-i credinţă, dacă n-are stăruinţă.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viaţa nu e viaţă, de nu, îţi zâmbeşte în faţă.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa-i viaţă, ceru-i cer (copla ... *cântec improvizat*)

Viaţa-i ceaşcă, ceru-i ness:
Nopţii nu-i dau de ales!
Viaţa-i lapte, ceru-i corn:
Nopţii n-am de gând să-i torn!
Viaţa-i floare, ceru-i gir:
Nopţii nu-i tai trandafir!
Viaţa-i hidră, ceru-i ochi:
Nopţii nu-i zic de deochi!
Viaţa-i albă, ceru-i roz:
Nopţii nu-i dau chinoroz!
Viaţa-i verde, ceru-i bej:
Nopţii nu-i las mâini de vrej!
Viaţa-i nună, ceru-i naş:
Nopţii nu-i dau sufertaş!
Viaţa-i strună, ceru-i lan:
Nopţii nu-i cânt la pian!
Viaţa-i cale, ceru-i hărţi:
Nopţii nu-i mai cumpăr cărţi!
Viaţa-i salbă, ceru-i stea:
Nopţii nu-i promit mărgea!
Viaţa-i leghe, ceru-i ploi:
Nopţii nu-i vând mere joi!
Viaţa-i mumă, ceru-i zmeu:
Nopţii nu-i mai pun placheu!
Viaţa-i traistă, ceru-i saci:
Nopţii nu-i mai pun araci!
Viaţa-i gală, ceru-i rol:
Nopţii nu-i dau niciun pol!
Viaţa-i pală, ceru-i tern:
Nopţii stele nu-i mai cern!
Viaţa-i pâclă, ceru-i brun:
Nopţii nu-i mai vând tutun!
Viaţa-i flaut, ceru-i bas:
Nopţii cântece nu-i las!
Viaţa-i ceaţă, ceru-i şters:
Nopţii nu-i mai scriu un vers!
Viaţa-i stradă, ceru-i car:
Nopţii nu-i pun felinar!
Viaţa-i ţară, ceru-i burg:
Nopţii nu-i mai iau cal murg!
Viaţa-i iască, ceru-i gaz:
Nopţii nu-i mai las răgaz!
Viaţa-i glie, ceru-i nap;
Nopţii n-am de gând să-i sap!
Viaţa-i apă, ceru-i dig:
Nopţii nu-i mai iau cârlig!
Viaţa-i bute, ceru-i gât:
Nopţii nu-i ţin de urât!
Viaţa-i sumă, ceru-i calc:
Nopţii planul nu-i defalc!
Viaţa-i minus, ceru-i plus:
Nopţii nu-i zic că-s răpus!
Viaţa-i bancă, ceru-i pont:
Nopţii nu-i pun bani în cont!
Viaţa-i uşă, ceru-i prag:
Nopţii boii nu-i mai trag!
Viaţa-i sticlă, ceru-i dop:
Nopţii nu-i iau din târg clop!
Viaţa-i goală, ceru-i plin:
Nopţii cupe nu-i închin!
Viaţa-i poker, ceru-i pot:
Nopţii nu-i rămâne-un zlot!
Viaţa-i temă, ceru-i test:
Nopţii nu-i las nimic rest!
Viaţa-i farsă, ceru-i râs:
Nopţii nu-i mai zic nici pâs!
Viaţa-i coală, ceru-i pix:
Nopţii nu-i cer bani la fix!
Viaţa-i oază, ceru-i pom:
Nopţii nu-i cumpăr nici rom!
Viaţa-i luntre, ceru-i larg:
Nopţii nu îi fac catarg!
Viaţa-i pleavă, ceru-i râu:
Nopţii nu-i mai vântur grâu!
Viaţa-i halcă, ceru-i gril:
Nopţii nu-i las nici fitil!
Viaţa-i tracă, ceru-i dac:
Nopţii nu-i trimit olac!
Viaţa-i şesuri, ceru-i plai:
Nopţii nu-i dau nici mălai!
Viaţa-i clipă, ceru-i ceas:
Nopţii nu îi dau compas!
Viaţa-i dură, ceru-i jug:
Nopţii nu-i mai las belsug!
Viaţa-i fermă, ceru-i sat:
Nopţii grâne nu i-am dat!
Viaţa-i vaiet, ceru-i plâns:
Nopţii fânul nu i-am strâns!
Viaţa-i viţă, ceru-i must:
Nopţii nu-i dau nici de gust!
Viaţa-i poftă, ceru-i trai:
Nopţii lemne nu-i mai tai!
Viaţa-i iarbă, ceru-i fân:
Nopţii nu-i pun ţânci la sân!
Viaţa-i teatru, ceru-i gong:
Nopţii nu-i întind şezlong!
Viaţa-i sfântă, ceru-i mov:
Nopţii nu-i trimit hrisov!
Viaţa-i plată, ceru-i con;
Nopţii nu-i cumpăr creion!
Viaţa-i vrajbă, ceru-i şiş:
Nopţii nu-i fac înveliş!
Viaţa-i cizmă, ceru-i flec:
Nopţii fruntea nu-i mai plec!
Viaţa-i mierlă, ceru-i mei:
Nopţii, la porţi, nu-i las chei!
Viaţa-i blide, ceru-i vas:
Nopţii lună nu-i mai las!
Viaţa-i tenis, ceru-i set:
Nopţii nu îi iau bilet!
Viaţa-i jale, ceru-i chiu:
Nopţii nu-i mai iau rachiu!
Viaţa-i şină, ceru-i tren:
Nopţii nu-i sciu un catren!
Viaţa-i miere, ceru-i stup:
Nopţii sticle nu-i destup!
Viaţa-i stearpă, ceru-i slab:
Nopţii nu îi tai kebab!
Viaţa-i tristă, ceasu-i rău:
Nopţii nu i-am prins şalău!
Viaţa-i rană, ceru-i orb:
Nopţii nu-i dau pui de corb!
Viaţa-i plajă, ceru-i chip:
Nopţii nu-i mai car nisip!
Viaţa-i abur, ceru-i scrum:
Nopţii nu-i mai las nici fum!
Viaţa-i carte, ceru-i vis:
Nopţii nu îi dau înscris!
Viaţa-i dulce, ceru-i zbor:
Nopţii nu-i las nici amor!
Viaţa-i soartă, ceru-i foc:
Nopţii nu-i urez noroc!
Viaţa-i zâmbet, ceru-i nur:
Nopţii bezna n-am să-i fur!
Viaţa-i creier, ceru-i gând:
Nopţii poante nu-i mai vând!
Viaţa-i iarnă, ceru-i ger:
Nopţii nu-i dau alt reper!

poezie de Mihaela Banu (6 iunie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul uscat

Eu, râul - acum sunt propria-mi albie
poţi să mă treci cu talpa uscată
dar numele nu mi-l uita
Sunt râul care aşteaptă ploaia
ea va veni dinspre munte
Sunt râu bătrân
aşează-te pe pietrele mele
şi dacă crezi în mine
cântă-mi torentul învolburat şi adâncile ape
Din păduri sălbăticiunile vor veni să asculte
vorbeşte-le despre mine
cu buzele tale crăpate de sete
Cântă-mă
tu care ai băut din apa mea
şi ţi-ai spălat ochii
spre a vedea.

poezie celebră de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pui o mână de sare într-un pahar cu apă, nu mai poţi bea din acea apă. Dacă, însă, presari sarea într-un râu, oamenii vor continua să ia apă din el pentru a bea, a face mâncare şi a spăla. Râul este imens şi are capacitatea să primească, să îmbrăţişeze şi să transforme. Când inimile noastre sunt mici, înţelegerea noastră şi compasiunea noastră sunt limitate şi ajungem să suferim. Nu putem accepta sau tolera pe alţii ori defectele lor şi le cerem să se schimbe. Atunci, însă, când inimile noastre se extind, aceleaşi lucruri nu ne mai deranjează în niciun fel. În acest caz, avem o mulţime de înţelegere şi compasiune şi putem să-i îmbrăţişăm pe ceilalţi, îi acceptăm pe alţii aşa cum sunt şi apoi ei au cu adevărat şansa să se transforme.

citat din Thich Nhat Hanh
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!