Urâta şi frumoasa

Apa tulburată
Ţie ţi se pare
Cum c-ar fi mai mare
Precum cea curată,
Dar la măsurare
Cu o sondă nouă
Vezi că amândouă
Sunt înşelătoare.

poligramă de Emanuel Geibel din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A încerca să înţelegi este ca şi cum ai vrea să vezi prin apa tulburată. Fii liniştit şi lasă apa să se limpezească. Rămâi calm, până când vine vremea să acţionezi.

citat din Lao Tse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţia criticii de artă

Greşelile găsite
În arte,-n alte dăţi,
Acuma sunt numite
Originalităţi.

epigramă de Emanuel Geibel din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţie

Când tineri noi am fost
Nici nu ştiam ce vrem,
Azi stim al vieţii rost
Dar forţe nu avem.

epigramă de Emanuel Geibel din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vezi şi dincolo de cortină, conştiinţa ta să fie curată precum apa cristalină, iar inima de înţelepciune să-ţi fie cât mai plină!

aforism de Michelle Rosenberg (29 aprilie 2019)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerirea cârtiţei

La cârtiţă în galerie
Pătrunde tril de păsărele
Şi ea se-ntreabă, vrând să ştie:
De ce să cânţi, să zbori, ca ele?

epigramă de Emanuel Geibel din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce mi-am încheiat partitura şi alte doamne scoţiene au cântat câteva cântece, au adus un acordeon şi gazda mea cu cea mai mare seriozitate a început să cânte cele mai oribile melodii pe care mi-a fost dat să le aud vreodată. Dar la ce te poţi aştepta? Mie mi se pare că toate fiinţele acestea sunt smintite... Cei care îmi cunosc compoziţiile mi se adresează cu aceste cuvinte: Cântaţi-ne "Al doilea oftat" (Nocturna în sol)... Îmi plac clopoţeii dumneavoastră. Toate comentariile se termină cu cuvintele "Ca apa", vrând să însemne că muzica curge precum apa. Încă n-am cântat în faţa nici unei englezoaice care să nu exclame Ca apa! Toate se uită la mâinile lor şi cântă fără jenă note false. Ce adunătură!

citat clasic din Frederic Chopin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele poate fi cea mai mare durere a ta, sau cea mai mare alinare a ta, în funcţie de felul cum îi vezi strălucirea.

citat din Anthony Liccione
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să fac să mă placă fata?

Să-i faci şi tu ceva
Ce nimeni n-a-ndrăznit
Şi-atuncea vei vedea
Că tu vei fi iubit.
Şi i-a făcut odată
Un lucru urâţel,
De-atunci săraca fată
E moartă după el.

poligramă de Emanuel Geibel din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ei nu-s din picăturile de ploaie...

aproape fabulă

Suntem o lume plină de cuvânt,
Lăsat, să ne zidim cu el iubire
Şi să trăim cu drag şi dăruire
Fată de tot ce poate fi mai sfânt.

O altă lume, tot la fel de sfântă,
Poate cea mai curată dintre ele,
În care, loc, au prea puţine rele,
E lumea celor care nu cuvântă.

Şi negreşit, sămânţa vieţii, apa,
Furând câte ceva din amândouă,
Cu picături de ploaie şi cu rouă,
O altă lume, marea, o adapă.

Pe fundul ei, tăcute ca o stâncă,
E lumea picăturilor modeste,
Mai fără de păcat şi mai celeste,
Stau cufundate-n liniştea adâncă.

Urcând uşor, o simţi într-o trezire
Şi agitată cum loveşte malul,
Iar peste toate stăpâneşte valul
Precum un călăreţ, peste oştire.

Şi tocmai sus, pe val, stau cocoţaţi,
Şi inactivi şi fără greutate,
Doar cu plăcerea de-a fi duşi în spate,
Tot felul de nocivi şi de rataţi.

Ei nu-s din picăturile de ploaie,
Sunt doar o pleavă, frunze, putregai,
Uşor plutind şi prinşi precum un scai
Pe haină, într-un cuvânt, gunoaie.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te iubeam ca un nebun

Când te iubeam ca un nebun şi aveam mintea tulburată,
Nu m-ascultai când vream să-ţi spun că tu eşti cea mai mândră fată,
Dar regăseam sufletul bun pe drumul nostru de-altădată,
Veneam ca o ghiulea de tun, să nu te ştii abandonată.

Când te iubeam ca un nebun şi n-aveam mintea-nceţoşată,
Eram băiatul cel mai bun, cu dragostea cea mai curată.
Tot căutam să mă răzbun că nu te-am sărutat o dată,
Şi-a trecut timpul, ca lăstun, poteca e-mburuienată.

Acum vreau anii să-i adun, dar viaţa mi-este spulberată
Şi nu e timp să mai compun: eu sunt bătrân, mintea-i blocată,
Dar te iubesc ca un nebun şi nu te-aş da pe lumea toată,
Sărăcăciosul meu cătun te-ascunde: nu mai eşti curtată.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau iarăşi teme

Toamna-i anotimpu-n care
Sunt în floare crizanteme
Când s-a dus vacanţa mare
Şi vreau iarăşi să am teme.

Fără mine şcoala oare
N-a fost totuşi plictisită,
După cum şi tabla pare
C-a fost neagră, necăjită?

Clopoţelu-ntreaga vară
A stat într-un colţ cuminte,
Bucuros el scoate iară
Clinchete ca mai -nainte.

Am intrat iar în viteză
Ore lungi şi recreaţii,
Tare dor îmi e de-o teză
Ce sătul sunt de distracţii!...

Toamna asta-i minunată,
Înflorită crizantemă,
Cartea-i nouă şi curată
Vreau urgent măcar o temă!

Dar aştept cu nerăbdare
De pe-acuma, chiar, vă spun
O vacanţă - nu prea mare -
De la bunul Moş Crăciun!...

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii pseudocritici literari sunt atât de idioţi încât, în loc să se bucure de apa curată a unui izvor, cred că, dacă pun o picătură de lături în apa lui, vor spurca întreg izvorul. Numai că murdăria e dusă la vale, iar izvorul dă în continuare apă curată.

aforism de George Budoi din Critică şi critici (19 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O culoare nebună la secţia de psihiatrie

o culoare nebună şi proaspătă
de lapte degresat
au căpătat pereţii
secţiei de psihiatrie

te simt
priveşti prin gaura cheii
în viaţa mea
vezi cum îmi iau pastilele
şi vezi
toţi copiii
ieşiţi din mine
cum sar coarda
şi joacă şotronul
cum scot limba
şi râd
provocându-mă
la o leapşa pe uitate
dar sunt prea obosit
m-am uscat tot

salut culoarea cea nouă
închid ochii
şi în continuare
îţi aud lemnul coşciugului
cum trosneşte sub pământ

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt bătrân, dar ştiu că cea mai frumoasă poezie este Dumneze.

Cosmin-Emanuel Petraşc (24 februarie 2021)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chit (a se citi la umbra personajului biblic Iona)

Pământul e o mamă eroină,
În fiecare an însărcinată
Nouă luni,
Renaşte primăvara.
Mamă, câte fete ai?
Cât voi mai aştepta să naşti
Şi primăvara mea?
Nu vezi că nu am de ales?
De ce nu m-ai fi logodit de mic,
Să nu mai am de ce s-aştept o fată
Mare?
Mamă,
Scuteşte-mă de această povară
Şi mă însoară
C-o primăvară
Care-i fecioară,
Căci mi-a trecut şi vremea-n care
Feciorul singur să se-nsoare
Poate.
Însoară-mă, mamă, cu toate!
Nu vezi că sunt aproape chel?
Nu vezi că toate-mi sunt la fel
Cum or fi fost în clipa-n care
M-ai zămislit
Chit
Că-s mai mare?

poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox

E imoral, o spun direct,
Să-ţi vezi soţia sub... prefect,
Dar cred c-ar fi şi mai ilar
S-o vezi cumva... sub... comisar.

epigramă de Ioan Sasu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străveche

În Oltenia cea mare,
Bucură pe fiecare;
Apa jiului ce-o udă
Şi ţuica nouă... de dudă!...

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albatrosul rănit

aş vrea să zbor dar nu mai pot,
mi s-a frânt aripa în două,
aş da pe ea avutul tot,
de mai mi-ar creşte alta nouă.

pribeag pe un catarg străin,
privesc azurul cum s-a-nchis
şi cum din zborul meu senin
n-a mai rămas decât un vis.

dau iar să zbor, dar e-n zadar,
mă doare aripa cea ruptă,
zăresc în depărtări un far,
cu o lumina ne-ntreruptă.

odată când puteam să zbor,
eram aici un paznic bun,
mă luau matrozii toţi la zor,
făcându-ma că sunt nebun.

acum se uită după mine
si toţi îmi căinează soarta,
gândesc cu toţi c-ar fi mai bine,
dac-ar veni mai iute moartea.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa (definiţie)

Apa-ntre toate-i cea mai cea,
Ce să ne ţinem de sofisme!
Nu-l uit pe tata cum zicea:
"Apa nu-i bună... nici în cizme!"

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi (studiindu-l atent pe Poet): Avem lecţie de anatomie politică, Vulpescule! Vezi? Aşa arată un duşman al poporului, în carne şi oase... La prima vedere pare un cetăţean onorabil... Barbă albă, ochi blânzi şi umezi... Un bătrânel oarecare, nu-i aşa?... 74 de ani... Dar sub masca aceasta înşelătoare de pensionar paşnic se ascunde monstrul social... Şarpele politic!
Vulpescu: Pare un om obişnuit...
Lupoi: E doar o aparenţă, Vulpescule! De necrezut, dar acest omuleţ obişnuit se opinteşte de cinci ani să răstoarne puterea populară... Vrea să înlăture cea mai umană democraţie: dictatura proletariatului... (Pauză). Dar acum a încurcat-o! (Tare). Vulpescule! Să scrii tot ce va rosti acest chiabur intelectual... Să rămână mărturie pentru istorie...
Vulpescu: Am înţeles, să trăiţi!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!