Amantul

Prin pădurea lumii, deasă,
Ca un cuc din pom în pom,
Ca să-şi facă sieşi casă,
Sparge casa altui om.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cauza infidelităţii bărbaţilor

Noi, bărbaţii, de aceea
Hoinărim prin noaptea-albastră:
Să găsim de fapt femeia
Care are coasta noastră.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea şi căsnicia

Cel ce le pricepe
Nu le prea îmbină:
Când a doua-ncepe
Prima se termină.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unei femei

Cu bărbatu-s în război:
M-a bătut, din nou, aseară.
Ia pe unul dintre noi
Doamne, eu mă mut la ţară.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Goana după glorie

Dus-a în război o ţară
Cu întregul ei popor,
Mii şi mii de inşi să moară,
Că se vrea nemuritor.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egalitatea bărbat femeie

După obiceiuri noi
Azi egali sunt amândoi,
Drepturi au acum la fel,
Doar acasă Ea e El.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui leneş

Stă în racla cea de gheaţă
În poziţia culcat,
Cel ce a plecat din viaţă
Obosit de-atâta stat.

epitaf epigramatic de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără scăpare

În zadar ţi-e rugămintea,
Parcă este un făcut,
Când iubirea-ţi prinde mintea
... eşti pierdut.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei cântăreţe frumoase, dar cu voce stridentă

Ea vrea să cucerească
Cu inima ei largă,
Pe-a ta să ţi-o zdrobească,
Timpanul... să ţi-l spargă.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jupiter şi Alkmene

Să-i intre-n graţii dumneaei
Ca soţul ei s-a deghizat,
Dar semănând cu soţul ei
L-a refuzat.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Iubeşte-ţi aproapele" (şi femeia)

Crede şi în Dumnezeu,
Crede şi în horoscoape;
Se iubeşte mai mereu
Cu acel ce-i mai aproape.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul nu este rotund

Nu cred că pământul are
Marginile lui rotunde
Că în lumea asta mare
Dai de colţuri pe oriunde.

epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul Hiroshimei

Ce ceaţă deasă, vai, ce ceaţă deasă
Nu mai cunoaştem drumul către casă

Suntem uşori şi ceaţa e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde s-ascunde drumul?

Ce ceaţă deasă, vai, ce ceaţă mare.
Unde-i cărarea, doamna-nvăţătoare?

Sub talpă n-avem nici un drum, plutim
Vai, unde-i casa? cum să nimerim?

Şi suntem goi, şi ne cuprinde teama.
Unde e tata?
Unde este mama?

Nu ne vedem nici între noi deloc
Şi jocul nu ne place, nu e joc.

Ce ceaţă deasă, vai ce ceaţă mare,
Oh, azvârliţi-ne, voi, o cărare.

Nu mai cunoaştem drumul către casă
şi ceaţa este deasă, deasă, deasă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corul copiilor ucişi

Ce ceaţă deasă, vai, ce ceaţă deasă...
Nu mai cunoaştem drumul către casă.

Sîntem uşori, şi ceaţa e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul?

Ce deasă ceaţă, vai, ce ceaţă mare!
Unde-i cărarea, doamnă-nvăţătoare?

Sub talpă n-avem nici un drum... plutim...
Vai! Unde-i casa? cum să nimerim?

Şi sîntem goi, şi ne cuprinde teama.
Unde e tata? Unde este mama?

Nu ne vedem nici între noi deloc
Şi jocul nu ne place, nu e joc.

Ce deasă ceaţă, vai, ce ceaţă mare,
Oh, azvîrliţi-ne, voi, o cărare!

Nu mai cunoaştem drumul către casă,
Şi ceaţa este deasă... deasă... deasă...

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îi spuse, deci, că fier este destul, dară nu sunt cărbuni de ajuns, ci să se ducă la pădurea neagră să-şi facă, căci de acolo aduc şi ei. Aceasta nu era adevărat. Acolo, la pădurea neagră, se iscodise o scorpie care omora pe oricine mergea în acea pădure, şi de aceea îl trimitea pre dânsul acolo, ca să se prăpădească. George nu ştia de unele ca acestea. El era cu inima curată şi fără făţărnicie. Îşi alese din prăvălia stăpânului său o sabie rămasă de la Novaci, pe care o păstra în prăvălie ca pe un odor din vechime, luă nişte burduşe mari pentru cărbuni, făcute din două piei de bivol şi plecă să-şi facă cărbuni în pădurea neagră. Merse ce merse şi, ajungând la un sat, întrebă că încotro se află pădurea neagră. Cum auziră sătenii, începură să-şi facă cruce şi să-şi scuipe în sân de frică. Apoi îi spuseră toată şiretenia cu scorpia.

Petre Ispirescu în George cel viteaz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există omul atât de puternic să-şi facă faţă sieşi.

citat din Ştefan Paraschiv (16 octombrie 2011)
Adăugat de Mareşalul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina călăuzitoare

Noaptea, prin pădurea deasă,
Călătorul solitar
Îşi croieşte drum spre casă
În mână c-un felinar.

Vaporul când navighează
Şi prin beznă rătăceşte,
Iar busola îl trădează,
Farul îl călăuzeşte.

Aşa e la tinereţe,
Ca să nu rămâi în urmă
Unii vor să te înveţe
Şi de-aproape te îndrumă.

Însă, pe de altă parte,
Şi-alţii vor să reuşeşti
Şi veghează de departe
Ca să nu te rătăceşti.

poezie de Octavian Cocoş (3 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce-şi pune legi sieşi, să nu se facă neascultător sieşi. Căci cel ce se nesocoteşte pe sine, pe sine se amăgeşte.

citat din Talasie Libianul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

I se urâse şi lui Păcală să tot umble răzleţ prin lume, aşa fără de nicio treabă, numai ca să încurce trebile altora şi să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă şi el om aşezat, ca toţi oamenii de treabă, să-şi întemeieze casa lui, să-şi agonisească o moşioară, – vorbă scurtă, – să se astâmpere odată.

începutul de la Păcală în satul lui de Ioan Slavici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * * (La fel ca-n teatru scena lumii este)

La fel ca-n teatru scena lumii este.
Jucăm într-un balet fără de veste:
Când cineva ar vrea fierbinte
Să-şi facă drum spre titluri mai propice,
Nu-i bai să-şi obosească mintea -
De-ajuns piciorul să-şi ridice.

poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Ion Hadârcă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria esete satanizată. Adică planul diavolului a mers foarte departe, a încercat şi încearcă să-l facă pe om să-şi distrugă propria istorie, aidcă să-şi taie singur craca de sub picioare. În momentul când te raportezi la istoria patriei tale, ai cu ce să te identifici. Dar în momentul în care declari că te identifici cu istoria lumii, adică cu cea a cîtorva sute de popoare, înseamnă că nu mai aparţii nici unei patrii. E ca şi cum te-ar lua cinva şi te-ar scoate din casa ta şi te-ar arunca în stradă, aşa e ieşirea din istoria patriei tale ca să te "globalizezi" cu istoria lumii...

Iustin Pârvu în Părintele Iustin Pârvu. Daruri duhovniceşti
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!