Epitaf unui leneș
Stă în racla cea de gheață
În poziția culcat,
Cel ce a plecat din viață
Obosit de-atâta stat.
epitaf epigramatic de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dragostea și căsnicia
Cel ce le pricepe
Nu le prea îmbină:
Când a doua-ncepe
Prima se termină.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea unei femei
Cu bărbatu-s în război:
M-a bătut, din nou, aseară.
Ia pe unul dintre noi
Doamne, eu mă mut la țară.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Egalitatea bărbat femeie
După obiceiuri noi
Azi egali sunt amândoi,
Drepturi au acum la fel,
Doar acasă Ea e El.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amantul
Prin pădurea lumii, deasă,
Ca un cuc din pom în pom,
Ca să-și facă sieși casă,
Sparge casa altui om.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Goana după glorie
Dus-a în război o țară
Cu întregul ei popor,
Mii și mii de inși să moară,
Că se vrea nemuritor.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără scăpare
În zadar ți-e rugămintea,
Parcă este un făcut,
Când iubirea-ți prinde mintea
... ești pierdut.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cauza infidelității bărbaților
Noi, bărbații, de aceea
Hoinărim prin noaptea-albastră:
Să găsim de fapt femeia
Care are coasta noastră.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei cântărețe frumoase, dar cu voce stridentă
Ea vrea să cucerească
Cu inima ei largă,
Pe-a ta să ți-o zdrobească,
Timpanul... să ți-l spargă.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jupiter și Alkmene
Să-i intre-n grații dumneaei
Ca soțul ei s-a deghizat,
Dar semănând cu soțul ei
L-a refuzat.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul nu este rotund
Nu cred că pământul are
Marginile lui rotunde
Că în lumea asta mare
Dai de colțuri pe oriunde.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Iubește-ți aproapele" (și femeia)
Crede și în Dumnezeu,
Crede și în horoscoape;
Se iubește mai mereu
Cu acel ce-i mai aproape.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam și eu să nu mă doară
Ideea că,-n a noastră țară,
Și ciocârliile ne mor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Și fredonam o doină tristă,
Că-n țara-mi nomenklaturistă,
Noi ducem lipsă de popor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam pe străzi, ca un rebel,
Că țara mea n-are drapel,
Cu care eu să mă-nfășor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam, cântam, neîncetat,
De patrie, de neam, de stat,
Și-n gândul tău visam să zbor,
Eleanor, Eleanor
De-atâta dor, de-atâta dor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui leneș
A lenevit, deloc stresat,
Și a dormit împărătește,
Dar, obosit de-atâta stat,
Acum, în fine, odihnește!
epitaf epigramatic de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsuri
De ce ai plecat în călătorie?
Pentru că în casă era frig.
De ce ai plecat în călătorie?
Pentru că asta am făcut întotdeauna între răsărit și apus.
Ce fel de îmbrăcăminte ai purtat?
Costum albastru, cămașă albă, cravată galbenă și șosete galbene.
Ce fel de îmbrăcăminte ai purtat?
N-am purtat nimic. Un fular de durere mi-a ținut de cald.
Cu cine te-ai culcat?
Am dormit în fiecare noapte cu o altă femeie.
Cu cine te-ai culcat?
Am dormit singur. Întotdeauna am dormit singur.
De ce mă minți?
Întotdeauna am crezut că am spus adevărul.
De ce mă minți?
Pentru că adevărul minte frumos, iar eu iubesc adevărul.
De ce pleci?
Pentru că de-acum pentru mine nimic nu mai contează.
De ce pleci?
Habar n-am. Niciodată n-am avut.
Cât timp va trebui să te aștept?
Nu mă aștepta. Sunt obosit și vreau să mă culc.
Ești obosit și vrei să te culci?
Da, sunt obosit și vreau să mă culc.
poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din poziția culcat se poate cel mult visa.
aforism de David Boia (4 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Doctorii nu recomandă ascultarea fanfarei în poziția culcat și înconjurat de rude.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obosit de-atâta vreme
A văzut lumina zilei
cu optzeci de ani în urmă.
Azi, prizonier al milei,
glasul lui nu mai răsună.
Obosit de-atâta vreme
petrecută pe pământ,
De moarte el nu se teme,
cum nu se teme de vânt.
Un unghi drept este bătrânul,
orientat către pământ.
Caută cu ochii drumul
care-l duce spre mormânt.
Părăsind lumina vieții,
intră în altă lumină.
Lumina Eternității,
unde-i liniște deplină.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
De când ai plecat
De când ai plecat
soarele nu mai e soare.
Nici luna nu mai e lună.
Numai este sărbătoare,
nici o zi nu mai e bună.
De când ai plecat
cerul este negru.
Rămas fără lumină
a muri e verbul
care mă domină.
De când ai plecat,,
viața nu mai ester viață.
Fără tine,
totul este gheață.
Vin și eu la tine.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui vânător muribund
Astăzi face,-n mod ciudat,
Cum făcea odinioară:
În poziția culcat
Dânsul "trage"... ca să moară.
epigramă de Ion Moraru din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăiasa Zăpezii a plecat în zbor și Karl a rămas singur în sala cea mare de gheață, întinsă cât vedeai cu ochii și pustie. Se uita la bucățile de gheață și se tot gândea și îi trosnea capul de atâta gândire. Și cum stătea neclintit și țeapăn, ai fi crezut că-i și el un sloi de gheață.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!