Pământul nu este rotund
Nu cred că pământul are
Marginile lui rotunde
Că în lumea asta mare
Dai de colţuri pe oriunde.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
Dragostea şi căsnicia
Cel ce le pricepe
Nu le prea îmbină:
Când a doua-ncepe
Prima se termină.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unei femei
Cu bărbatu-s în război:
M-a bătut, din nou, aseară.
Ia pe unul dintre noi
Doamne, eu mă mut la ţară.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Goana după glorie
Dus-a în război o ţară
Cu întregul ei popor,
Mii şi mii de inşi să moară,
Că se vrea nemuritor.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egalitatea bărbat femeie
După obiceiuri noi
Azi egali sunt amândoi,
Drepturi au acum la fel,
Doar acasă Ea e El.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amantul
Prin pădurea lumii, deasă,
Ca un cuc din pom în pom,
Ca să-şi facă sieşi casă,
Sparge casa altui om.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui leneş
Stă în racla cea de gheaţă
În poziţia culcat,
Cel ce a plecat din viaţă
Obosit de-atâta stat.
epitaf epigramatic de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără scăpare
În zadar ţi-e rugămintea,
Parcă este un făcut,
Când iubirea-ţi prinde mintea
... eşti pierdut.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cauza infidelităţii bărbaţilor
Noi, bărbaţii, de aceea
Hoinărim prin noaptea-albastră:
Să găsim de fapt femeia
Care are coasta noastră.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei cântăreţe frumoase, dar cu voce stridentă
Ea vrea să cucerească
Cu inima ei largă,
Pe-a ta să ţi-o zdrobească,
Timpanul... să ţi-l spargă.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jupiter şi Alkmene
Să-i intre-n graţii dumneaei
Ca soţul ei s-a deghizat,
Dar semănând cu soţul ei
L-a refuzat.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Iubeşte-ţi aproapele" (şi femeia)
Crede şi în Dumnezeu,
Crede şi în horoscoape;
Se iubeşte mai mereu
Cu acel ce-i mai aproape.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Lumea e un ecou etern
Plânge cerul şi pământul,
Soarele nu mai răsare,
Totul e beznă şi întuneric
În lumea asta atât de mare!
Oamenii sunt ca nişte stafii
Fără suflet, fară minte,
N-au altceva decât
Un grai, fară cuvinte.
Tot învăluit în ceaţă,
Pământul parcă e un infern
Oamenii sunt morţi,
Chiar dacă sunt în viaţă.
Lumea e un ecou etern!
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cred că totul este posibil. Nu cred că lumea e albă sau neagră. Cred că se petrec atât de multe în ea că noi nici măcar nu avem habar. Am ales să cred asta şi nu am nevoie de date ştiinţifice ca să cred ceva.
citat din Carrie-Anne Moss
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Oriunde am merge în lumea asta mare purtăm pe tălpile sufletului nostru pământ românesc. Pe fruntea noastră e scris "român". Nu credeţi că trebuie să facem ceva ca să devenim mândri de acest nume?
citat din Oana Pellea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



8 Martie
S-a ales această dată
La femeia de oriunde.
În picioare sau culcată
Are formele rotunde!
epigramă de Viorica Găinariu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Geometrie
Sunt mascul de fiţe grele,
Cum nu poţi vedea oriunde:
Am pe burtă pătrăţele,
Dar... rotunde...
epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moustache: Aşa afli despre lumea în care trăim. Dragostea e ilegală; ura, nu. Ura poţi s-o exprimi oriunde, oricând, faţă de oricine. Dar dacă ai nevoie de puţină afecţiune, puţină tandreţe, un umăr pe care să plângi, un zâmbet care să te consoleze, trebuie să cauţi în cele mai întunecate colţuri. Precum un criminal.
replică din filmul artistic Irma cea dulce, după Alexandre Breffort (5 iunie 1963)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!


Încă mă mai întreb de ce există atâţia oameni răi în lumea asta, oriunde.
citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Viaţa mea este un mare accident, aşa că oriunde ajung, cred că e tot accidental.
citat din Kathryn Hahn
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul simfonic este genul cel mai împlinit al muzicii programatice. În urma unei lungi gestaţii, el nu apare decât în secolul al XIX-lea, sub pana lui Franz Liszt, a cărui lucrare "Ce se aude de pe munte" (1849), după Victor Hugo, poate fi considerată drept piesa inaugurală. Compozitorii din Europa Centrală şi din Rusia îl vor practica pentru a cânta pământul natal şi originalitatea lui, în raport cu puterile muzicale consacrate (Italia, Germania, Franţa). Ceea ce nu-l împiedică pe compozitorul german Richard Strauss să se afirme, după Franz Liszt, drept cel mai mare reprezentant al genului.
Gerard Denizeau în Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale. Spre o nouă istorie a muzicii (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

