Mă simt adeseori "înstrăinată" în propria mea ţară. Si cum ar putea fi altfel când valorile pe care le apăr, care mă definesc în modul cel mai intim şi de care mă simt primordial atât de legată, sunt cu totul abandonate şi nesocotite aici?

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de Juliana Mallart
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ajung departe nici cei care complică lucrurile foarte mult, dar nici cei care le simplifică în mod excesiv. În primul caz, dificultăţile sunt mai curând în mintea celui ce judecă o situaţie decât în realitate, pe când, în celălalt, problemele care există realmente sunt cu totul ignorate sau neluate în seamă.

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxal, niciodată nu m-am simţit atât de optimistă, de puternică şi de încrezătoare ca atunci când a trebuit să fac faţă unor dificultăţi majore în viaţa mea. Există o categorie de vitregiţi pe care greutăţile îi doboară, îi strivesc, îi distrug, îi aneantizează. Eu însă fac parte dintr-o alta, aceea a supravieţuitorilor, pe care obstacolele şi adversităţile îi întăresc şi-i fac şi mai încrezători în forţele proprii. Orice lovitură m-a ajutat să mă simt mai sigură de mine şi de forţele mele.

Juliana Mallart în Cine sunt eu?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făcând ce simt, cum simt, când simt... restul vine. Nimic nu trebuie, iar dacă trebuie ceva, da, să-mi ascult şoaptele sufletului acoperite de strigătul disperat al lumii care spune ce trebuie! Simt, doar eu pot să definesc asta. Cum poate oare să fie "trebuie" când nimeni nu simte ce simţi, nefiind tu?

citat din Valentin Bărbulescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ceea ce simt. Ceea ce mă lasă indiferent nu-mi aparţine şi nu mă defineşte.

Juliana Mallart în Cine sunt eu?
Adăugat de Juliana Mallart
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind modul în care se îmbracă şi se comportă fetele tinere pe stradă, îmi dau seama că pentru ele a fi atrăgătoare înseamnă a te dezbrăca cât mai mult. Chiar cu riscul de-a cădea în ridicol, de-a deveni vulgare, obscene. S-ar putea spune că pentru a se simţi femei au nevoie să etaleze ostentativ acele părţi ale corpului lor care fac din ele reprezentantele acestui sex. Asta în cazul în care cineva ar mai avea vreo îndoială. Ce tristă simplificare!

Juliana Mallart în Cine sunt eu?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

sinceritate

La modul cel mai simplu, sinceritatea ar putea fi înţeleasă ca fiind corelaţia deplină dintre vorbele si faptele cuiva. Cu alte cuvinte, este sincer doar acela care face ceea ce spune şi spune ceea ce face.

definiţie de Juliana Mallart în Despre arta de-a nu avea regrete
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu totul se uită. Timpul nu este neapărat sinonim de inamic al memoriei. Sunt amintiri pe care timpul le şterge, după cum sunt amintiri pe care timpul le conservă cu o precizie uimitoare.

Juliana Mallart în Despre arta de-a nu avea regrete
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unica fatalitate din viaţa unui om este caracterul său. Ceea ce ni se întâmplă decurge aproape întotdeauna din modul nostru de-a răspunde evenimentelor cu care suntem confruntaţi.

Juliana Mallart în Cine sunt eu?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu negând o dificultate vom putea merge mai departe. Recunoaşterea şi acceptarea problemei cu care ne confruntăm sunt primii şi cei mai importanţi paşi spre găsirea unei soluţiei.

Juliana Mallart în Despre arta de-a nu avea regrete
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt

Mă simt la margine de gând.
Înlăuntrul acestui hotar
totul arde, aripa s-a frânt.
Simt că rostul vieţii mele se pierde.
Rana ce mă doare nu se vede,
dar doare.
Pavăză am stat contra furtunii,
ca să apăr un visător,
pe care mi l-a dăruit cerul în dar.
Dar furtuna a stat la pândă
ca să-mi facă lupta fără izbândă.
O, Doamne, mă ard palmele de atâta rugă
şi mă simt sfârşită de atâta trudă.

poezie de Ruxandra Dan din Fărâme
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât cineva nu a înţeles că în relaţia sa cu universul el nu este decât o infimă parte, nu putem vorbi încă de evoluţie spirituală. Armonia cu ceea ce ne înconjoară este o ecuaţie în care termenul de "stăpân" nu-si are locul. Nu ne putem substitui, fără riscuri serioase, unui rol care ne depăşeşte. Ori de câte ori gândim altfel comitem o gravă eroare dăunătoare atât omului cât şi universului.

Juliana Mallart în Cine sunt eu?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt momente în care spunând "nu" celorlalţi îţi spui "da" ţie însuţi.

Juliana Mallart în Cine sunt eu?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt nopţi

Sunt nopţi în care văd poeţi
Cu stridenţa gândirii lor piezişe
Şi simt vântul vesel
Înălţându-şi coama... vuind ...

Sunt nopţi în care îi simt atingerea
În palmă, iar sufletul lui vibrează
Sub arcuşul lui Enescu, ca o aripă
Sub care, eu, mă adăpostesc.

Sunt nopţi în care simt parfumul
Cerului încărcat de roze
Şi aud suspine sparte
De suflet în metamorfoze.

Sunt nopţi în care simt cum florile
De afară, cu grijă absorb
Viaţa celor morţi şi aud bătând lent
Inimile celor meniţi
...doar să viseze.

poezie de Alina Gabriela Trifanov
Adăugat de Alina Gabriela Trifanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi care a început este o zi care deja s-a sfârşit.

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt momente în care a şti să-ţi ţii gura valorează câţiva ani buni de muncă şi de eforturi.

Juliana Mallart în Despre arta de-a nu avea regrete
Adăugat de Juliana Mallart
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu picioarele goale, printre nori

Vin roşu şi clavicula mea accentuată;
Genunchii imi tremură insistent,
Stiletto roşii aproape că îmi cad
Şi o să strivească lumea aia în tonuri de gri.
Paradox:
Mă simt neînfricată
Chiar dacă sunt in aer;
Îmi trec limba peste buzele roşii.
Mă simt puternică,
Mă simt în vârful omenirii,
Mă simt ca un legiuitor
Care creează propriul text de lege,
Lumea trebuie să se supună.
Privesc în jos
E noapte;
Mii de luminiţe mi se imprimă pe retină.
Totul e mai frumos de aici de sus.

Am rămas fără un pantof,
L-am aruncat pe celălalt şi mi-am pus o dorinţă
Nu-mi mai amintesc care,
Nu s-a îndeplinit niciodată.
Am vărsat vin pe mine şi
Fredonez piesa aia care mă făcea mereu să plâng
Zâmbesc. Sunt liberă
-Cu picioarele goale, printre nori-

poezie de Georgiana Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu e capabil să-şi stăpânească emoţiile, sau, spus la modul mai cuprinzător, trăirile, îl vor stăpâni ele pe el.

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ace

Simt capul greu,

o minge de bowling

într-un impact continuu,

apoi

strâng schijele de pe podea,

din pereţi,

din

sângele tău,

le adun, le lipesc

şi mă prefac că sunt toate din nou la locul lor,

că totul e real, real, real,

la fel de real

ca scheletul ăsta pe care-l car după mine şi pe care nimeni altcineva nu-l vede,

ca

soarele de smoală de pe retină, dimineaţa,

pe stomacul gol,

când totul e atât de străin

şi de ce nu ar fi,

simt capul greu,

ace, ace, ace

sunt

o păpuşică vodoo

în mâinile

cuiva

care mă urăşte rău,

iartă-mă,

iartă-mă,

şi

apoi

mai du-te

naibii.

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt mulţi care uită că cel mai adesea, cursul evenimentelor nu urmează neapărat pe cel al dorinţelor noastre.

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinii mei sunt, poate, singura parte necoruptă a realităţii în care trebuie să evoluăm zilnic.

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!